Anul acesta, prăznuirea Sfântului  Mare Mucenic Gheorghe se va face luni, 29 aprilie, a doua zi de Paști, având în vedere că ziua de 23 aprilie coincide cu Sfânta şi Marea Marţi din Săptămâna Pătimirilor. Ziua sa de prăznuire implică bucurie, iar Săptămâna Patimilor este una de tristețe și profundă meditație. Decizia a fost luată de Sfântul Sinod potrivit rânduielilor bisericeşti şi este consemnată în Calendarul Ortodox al acestui an, conform Mediafax.

Potrivit sursei citate, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu a explicat:

„Din raţiuni liturgice, atunci când sărbătoarea Sfântului Gheorghe se întâmplă să cadă în săptămâna Sfintelor Pătimiri, doar slujba acesteia se mută imediat după Înviere (anul acesta, pe 29 aprilie, n.r.)”.

Ba mai mult decât atât acesta mai adaugă:

„Săptămâna Mare, a Sfintelor Pătimiri, este cea mai densă perioadă duhovnicească din an, o perioadă de post intens dedicată exclusiv pregătirii pentru Învierea Domnului. Nu este aşadar vorba de o modificare a datei sărbătorii, ci doar de mutarea slujbei acesteia in contextul liturgic din acest an”.

De asemenea, Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai îndrăgiți sfinți de către creștini, având în vedere că acesta este ocrotitorul Moldovei, dar și patronul Angliei, Georgiei și al Moscovei. În România, numeroase biserici poartă hramul acestui Sfânt. Și mai mult decât atât există și orașe care îi poartă numele, dar și unul dintre cele trei brațe ale Dunării.

Trebuie să mai știm faptul că Sfântul Gheorghe este ocrotitorul Armatei Române, a cărei zi coincide cu cea a prăznuirii sfântului. Chipul Sfântului Gheorghe, ocrotitorul Moldovei, era reprezentat pe steagul voievodului Ştefan cel Mare. Odată cu imaginea sa de cavaler care a răpus un balaur, cultul Sfântului Gheorghe s-a răspândit foarte mult. Încă din Evul Mediu, Sfântul Gheorghe a devenit protectorul cavalerilor şi, în mod special, al cruciaţilor. Georgia şi-a luat numele de la acest sfânt iar regii Angliei, începând cu Richard Inimă de Leu, l-au instituit ca patron al casei regale şi al ţării lor. Împăratul Constantin, de asemenea, a ridicat o biserică în cinstea lui, la Constantinopol. În momentul de față există multe biserici, atât ortodoxe cât și catolice, în întreaga lume, dedicate lui.

Fiind o sărbătoare mare este plină de semnificații și tradiții în satele românești. De exemplu un astfel de obicei spune că în dimineața zilei de 23 aprilie, capul familiei, de obicei un bărbat, împodobește porțile, ferestrele și ușile caselor și a grajdurilor cu flori galbene de primăvară și cu ramuri de salcie înmugurite.

Se spune că în acest fel atât oamenii, cât și vitele erau protejați de forțele malefice. Un alt obicei specific zonei bucovinene este „urzicatul”. În care tinerii se atingeau pe ascuns cu tulpini de urzică în zonele neacoperite. Tradiția spune că tinerii vor deveni mai ageri, mai sănătoși și mai harnici pe parcursul verii pe cale să înceapă.

credit foto: renasterea.ro, crestinortodox.ro