Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, va deschide, luni, expoziţia fotografică sub genericul „30″, dedicată momentului marii schimbări care a început în urmă cu 30 de ani în oraşul-martir Timişoara, evenimentul urmând să aibă loc în spaţiul fostei Comenduiri a Garnizoanei Timişoara, unde va fi amenajat Muzeul Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989.

În acest context, ministrul Culturii va prezenta şi conceptul muzeal al viitorului MNRA, în fosta comenduire militară, o clădire de secol VIII cu puternice semnificaţii istorice, cea mai recentă rămânând în memoria colectivă ca loc în faţa căruia, în după-amiaza zilei de 17 decembrie 1989, a fost împuşcat mortal de către un ofiţer primul erou al Revoluţiei, Lepa Bărbat.

Pe simeze se vor afla lucrările semnate de artiştii fotografi Dobrivoie Kerpenisan, Cornel Brad şi Andrei Pandele, precum şi o serie de instantanee realizate de fotografi amatori şi profesionişti care au surprins momentele esenţiale, dar şi chipurile eroilor Revoluţiei.

Un proiect-memorie, „Rebeli pentru o cauză. Eroii necunoscuţi ai Revoluţiei din România”, semnat de Dobrivoie Kerpenisan, va fi vernisat aici luni, iar lucrările vor putea fi admirate până în 30 ianuarie 2020.

„În acele zile, fotografiam în special oameni obişnuiţi: tineri, vârstnici, copii, mame, muncitori şi alţii. La momentul respectiv nu eram conştient despre semnificaţia istorică a acţiunilor mele. Eram unul dintre ei, iar faptul că eram acolo a fost singurul lucru care a contat în acel moment. O experienţă existenţială care avea să-mi schimbe viaţa în final”,

afirmă Dobrivoie Kerpenisan, potrivit unui comunicat al Direcţiei Judeţene de Cultură Timiş, remis Agerpres.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis va fi prezent luni, la Timişoara, la mai multe evenimente dedicate împlinirii a 30 de ani de la Revoluţie.

Potrivit Preşedinţiei, şeful statului va depune, luni, la ora 17:10, o coroană de flori la Monumentul Eroilor din Timişoara.

Ulterior, Iohannis va merge la slujba de pomenire a martirilor Revoluţiei din Decembrie 1989 de la Catedrala Ortodoxă Mitropolitană.

Şeful statului va lua parte şi la momentul de reculegere şi aprinderea „Candelelor Nemuririi” de la Opera Naţională Română, unde va susţine o alocuţiune.

Luni seara, preşedintele Iohannis va participa la spectacolul regal de balet intitulat „Revolta”, la Opera Naţională Română de la Timişoara.

În prima parte a zilei, şeful statului va fi prezent la şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată aniversării a 30 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989.

Anul 1989 a pus capăt regimurilor comuniste din ţările din Europa Centrală şi de Est. România a fost singura ţară ex-comunistă în care trecerea la democraţie s-a făcut prin violenţă, prin ample proteste şi lupte de stradă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi. Scânteia care a declanşat focul ce a mistuit dictatura lui Nicolae Ceauşescu a apărut la Timişoara. Între 16 şi 20 decembrie 1989 a avut loc aşa-numita „Revoluţie de la Timişoara”, iar 21 decembrie este considerată prima zi a Revoluţiei în Bucureşti.

Scurtă cronologie a evenimentelor 16-20 Decembrie 1989:

  • La 16 decembrie 1989, începe la Timişoara revoluţia care avea să provoace căderea comunismului în România, potrivit volumului „România 1989-2005. O istorie cronologică” de Stan Stoica (Ed. Meronia, 2005).
  • A doua zi, la 17 decembrie 1989, timişorenii se adună în stradă în număr foarte mare; manifestanţilor li se alătură muncitori din fabrici şi uzine. Se scandează: „Jos Ceauşescu!”, „Jos comunismul!”, „Nu vă fie frică!”. Comitetul judeţean al PCR este luat cu “asalt” de către demonstranţi, care pătrund în clădire prin geamurile sparte. Intervine armata.
  • Pe 18 decembrie 1989 Nicolae Ceauşescu îşi începe vizita oficială în Republica Islamică Iran, în Timişoara vitrinele magazinelor sunt sparte, miliţienii sunt peste tot, iar militarii ordonă oamenilor să circule fără oprire, fiind împiedicaţi să stea în grupuri.
  • La 20 decembrie 1989, demonstranţii din Timişoara se grupează în Frontul Democratic Român, avându-i în frunte pe Lorin Fortuna (preşedinte), Ioan Chiş (vicepreşedinte) şi Claudiu Iordache (secretar general), cu scopul de a organiza mişcarea de rezistenţă. Dimineaţa, zeci de coloane de muncitori din întreprinderile oraşului se îndreaptă spre Piaţa Operei. În jurul orei 11:00, generalul Ştefan Guşă ordonă retragerea tehnicii de luptă în cazărmi şi interzicerea folosirii armamentului din dotare. În jurul orei 13:00, coloanele de manifestanţi ajung în Piaţa Operei, iar militarii fraternizează cu ei. La ora 14:00, efectivele militare sunt retrase în cazărmi, iar autorităţile centrale şi locale nu-şi mai exercită autoritatea asupra oraşului. Astfel, Timişoara devine primul oraş liber al României.
  • La 20 decembrie 1989, este emis un Decret prezidenţial prin care se instituie starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, ca urmare a „gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism şi de distrugere a unor bunuri obşteşti”. Comitetul municipal de partid anunţă organizarea unui mare miting în Piaţa Palatului, unde se spera ca Bucureştiul să condamne „acţiunile huliganice” de la Timişoara.

Foto: Amariei Dani