În cadrul unui studiu recent, experții de la Universitatea de Stat din Pennsylvania au studiat izotopii de carbon și azot găsiți în colagenul osos a 50 de schelete conservate aparținând populației Maya din Belize. Rezultatele au arătat că rămășițele tinerilor aveau niveluri ridicate de carbon. Acești izotopi provin de la o familie de plante care include și cultura de baza a porumbului. Concentrația izotopilor de carbon a fost mai ridicată în cazul rămășițelor membrilor de elită ai civilizației Maya.

De asemenea se pune că obsesia unei diete pe bază de porumb printre elitele urbane ale mayașilor ar fi putut contribui la declinul lor începând cu 1.300 de ani în urmă, sugerează noi cercetări. Studiile anterioare indică faptul că dispariția misterioasă a civilizației mesoamericane în secolele al VIII-lea și al IX-lea d.Hr.este posibil să fi fost afectată de schimbările climatice.

Potrivit Daily Mail, cercetătorii au descoperit că populația mayașă din zonele predominant rurale din America Centrală și de Sud, care se bucura de o dietă mai bogată, trăia mult mai bine față de populația din orașe. Acest fapt sugerează că datorită concentrării asupra unei singure culturi agricole, cunoscută sub denumirea de monocultură, civilizația nu și-a mai putut adapta agricultura la perioade de secetă.

Oamenii de știință de la Universitatea de Stat din Pennsylvania (PSU) au analizat izotopii de carbon și azot găsiți în colagenul osos conservat pentru a face această descoperire. Rezultatele au arătat că cele mai tinere rămășițe studiate au avut niveluri mai ridicate de izotopi de carbon dintr-un grup de plante care include cultura de bază Maya. Concentrația de izotopi de carbon a fost cea mai ridicată în rămășițele membrilor de elită ai civilizației Maya.

Rezultatele izotopilor prelevati atât din rămășițele elitelor cât și din ale populației obișnuite din timpul Perioadei preclasică Mijlocie au indicat o dietă diversificată. Cu timpul însă, o dietă bazată pe porumb a devenit mai populară printre membrii de elită ai societății.

Pe măsură ce populația Maya a crescut și stratificarea socială s-a intensificat, s-a dezvoltat o diversificare a obiceiurilor alimentare, într-o perioadă cunoscută sub numele de perioada clasică terminală. Rămășițele celor care au trăit mai departe de centrul orașului au avut niveluri mai scăzute de carbon derivat din porumb în oasele lor. Oamenii care au locuit în oraș au consumat mai mult porumb, au aflat cercetătorii.

De altfel Claire Ebert, paleontolog și geochimist din cadrul PSU a declarat, conform Daily Mail:

„Rezultatele noastre arată un model al izotopilor extrem de stabili de azot și carbon pentru membrii de elită care au trăit în perioada clasică târzie și terminală. Aceasta corespunde unei diete hiper-specializate pe bază de porumb care a persitat până la abandonarea finală a sitului”.

Civilizația Maya a prosperat în America Centrală, pentru aproape 3000 de ani, atingând apogeul între 250 și 900 d.Hr. Aceștia au elaborat singura limbă scrisă complet dezvoltată a Americii precolumbiene. Tot aici se mai adaugă arta și arhitectura foarte avansată, precum sisteme matematice și astronomice. Oamenii din acea perioadă au construit orașe incredibile, având la îndemână instrumente avansate și totodată au dobândit o înțelegere a astronomiei, dar și dezvoltarea unor metode agricole avansate și calendare exacte. Civilizația Maya a folosit cicluri astrologice pentru a cunoaște când să planteze culturi și de asemenea să-și stabilească calendarele.

Aceste date a dus la teoria că Maya și-a construit orașele în funcție de orientarea stelelor. De altfel se cunoaște deja că piramida din Chichen Itza a fost construită în funcție de locația soarelui în timpul echinocțiilor de primăvară și toamnă. Scările au fost construite astfel încât deplasarea soarelui, la fiecare echinocțiu, să proiecteze o umbră în prelungirea capului zeului mayaș Kukulkan (“Șarpele cu pene”), sculptat în partea de jos a scării, ceea ce dă impresia că șarpele urcă sau coboară scările piramidei.

Influența culturii Maya poate fi detectată din Honduras, Guatemala și vestul El Salvador până în centrul Mexicului, la mai mult de 1.000 km de zona Maya. Populația mayașă nu au dispărut niciodată. Astăzi descendenții ei formează populații considerabile în întreaga zonă Maya. Ei mențin un set distinct de tradiții și credințe care sunt rezultatul fuziunii ideilor și culturilor precolumbiene și post-cucerire.

Experții au studiat rămășițele a 50 de mayași din cimitirele care înconjoară un vechi oraș mayaș din Belize. Dr. Ebert și colegii ei sugerează că practicile agricole ale civilizației Maya s-au schimbat pentru a satisface cerințele elitelor orașului.

“Studiul se referă la importanța dietei în rezistența și declinul societăților antice și contribuie la înțelegerea noastră asupra vulnerabilității față de schimbările climatice în rândul comunităților agricole moderne tradiționale, precum și a națiunilor industrializate.”

A spus dr. Ebert, potrivit Daily Mail.

credit foto: istoriesicivilizatii.ro