Pluguşorul este un obicei pe care toţi românii îl practică pentru a sărbători Anul Nou. Chiar dacă pluguşorul este în primul rând un obicei agrar şi doar apoi o colindă, acesta are rădăcini adânci în spiritualitatea autohtonă. În cadrul colindei se întâlnesc şi elemente teatrale în timp ce principalul subiect este toată munca depusă pentru obţinerea pâinii cea de toate zilele. Alături de Sorcovă, Pluguşorul este una dintre cele mai importante colinde pe care românii le practică de sărbătorile de iarnă, scrie calendarulortodox.ro.

Precum îi spune şi numele, plugul, împodobit cu hârtie colorată, flori, panglici, este o prezenţă constantă în cadrul colindei. De asemenea, acesta este chiar şi mai mult, o prezenţă simbolică pe când urătorii merg să colinde oficialităţile.

Pluguşorul se recită din casă în casă până când razele soarelui îi dezmiardă dimineaţa pe micii colindători, în seara ajunului de An Nou. Conform tradiţiei, acesta era practicat doar de copii sau adolescenţi. Dar, potrivit tradiţiei populare, în trecut Pluguşorul era practicat doar de bărbaţii în puterea vârstei.

În unele judeţe precum Botoşani sau Galaţi se obişnuia ca şi femeile să facă parte din ceată şi să meargă la colindat. Dar cetele erau relativ mici, de doar două-trei persoane. În schimb, erau şi cete mai mari care obişnuiau să îşi aleagă un vătaf. Pe când recitarea textului începea, aceasta era însoţită de sunetul clopoţeilor, al buhaiului, dar şi de pocnituri de bice.

În unele regiuni obiceiul de Pluguşor este mult mai complex, fiind încorporate şi unele instrumente muzicale pentru fluierul, toba, cobza, vioara sau cimpoiul. De asemenea, nelipsite erau până şi pocnitorile sau puşcoacele, care aveau menirea de a amplifica atmosfera zgomotoasă specifică obiceiului.

Potrivit sursei citate, unii cercetători sunt de părere că acest obicei avea loc la începutul primăverii, aşa cum Anul Nou se sărbătorea mai demult. După ce data de Anul Nou a fost stabilită pe 1 ianuarie, se crede că obiceiul a migrat şi el. După colindat, gazdele ofereau colindătorilor colaci, fructe sau chiar cârnaţi.

Dacă în unele zone se practică Plugul cel Mare, tras de boi sau purtat de copii, în Muntenia, Moldova şi Dobrogea acesta a fost înlocuit cu buhaiul.

Foto: wikipedia.org