Probabil că una dintre cele mai frecvente întrebări din această perioadă este legată de datele la care se sărbătorește Paștele atât la catolici, cât și la ortodoxi. Și cum fiecare întrebare are și o explicație pe înțelesul tuturor trebuie să spunem că pentru aceste date se iau în calcul calendare diferite, care au la bază anumiți factori.

Astfel pentru calcularea datei pentru sărbătorirea Paștelui se iau în calcul următorii factori: echinocțiul de primăvară, luna plină, dar și decalajul celor două calendare diferite utilizate. Toate aceste aspecte duc la date diferite între Paștele Catolic și Paștele Ortodox, dar și la decalajul existent între acestea. De asemenea, acest decalaj se mai explică și prin faptul că Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă ia în calcul același eveniment, urmând calendarul iulian.

În anul 325 la primul Conciliu de la Niceea a fost stabilită data Paștelui, aceasta fiind în duminica imediat următoare lunii pline după echinocțiul de primăvară. Deși la început, Paștele se sărbătorea la aceeași dată pentru ambele Biserici, după Marea Schismă din 1054, Biserica Creștină s-a împărțit în două: cea Apuseană sub autoritatea Papei și cea Răsăriteană sub autoritatea Patriarhului de la Constantinopol.

Abia în anul 1582, Papa Grigore al XIII-lea a actualizat calendarul iulian din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), astfel rezultând trecerea la calendarul modern care îi și poartă numele. Doar că Bisericile Ortodoxe nu au acceptat acest calendar, ci l-au păstrat pe cel iulian, din motive de ordin confesional.

În cele din urmă diferența dintre cele 2 calendare a ajuns în anul 1900 să fie de 13 zile. Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Această diferență a dus la adoptarea reformei calendarului în Regatul României în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie pe stil nou. Astfel s-a mai redus diferența de zile dintre cele 2 calendare.

Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere. Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian. Însă, Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. Astfel, deşi este cea mai importantă sărbătoare creştină, Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori.