Vicepreşedintele Camerei Deputatilor, Florin Iordache, a declarat la Parlament că este „proastă” propunerea din programul de guvernare al PNL referitoare la sigilarea arhivei SIPA, fostul serviciu secret al Justiției.

„Proastă. Vrem odată să scăpăm de securişti? Vrem odată să scăpăm de cei care au creat un stat paralel? Haideţi să aflăm adevărul şi putem să trăim într-o lume normală. Iar ascundem? Reînfiinţăm protocoalele? Abia le-am desfiinţat”,

a zis Iordache.

În programul de guvernare PNL depus în Parlament se prevede:

„Arhiva SIPA

Guvernul, prin Ministerul Justiției, va angaja un dialog structurat cu CSM, asociațiile profesionale ale magistraților și Parlament, care a creat recent o comisie specială, pentru identificarea celei mai bune măsuri privind arhiva SIPA, care a suscitat numeroase controverse și preocupări în mediul judiciar și cel politic, astfel încât să se asigure o protecție adecvată a datelor și informațiilor conținute de arhivă, precum și eliminarea oricărui risc de șantaj la adresa magistraților sau justițiabililor. În absența unei soluții care să întrunească un consens interinstituțional, Guvernul va proceda la crearea cadrului normativ, la nivel de hotărâre de guvern, pentru sigilarea arhivei și depunerea ei spre păstrare și conservare la Arhivele Naționale, până când un astfel de consens interinstituțional este întrunit”.

Istoric SIPA:

În 1991, ministrul de Justiție Mircea Ionescu Quintus din guvernul Theodor Stolojan a înființat prin ordin ministerial Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA), ca structură departamentală în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor, cu scopul de a urmări și controla infracțiunile cu implicații majore din penitenciare.

În 1997, sub mandatul ministrului Justiţiei Valeriu Stoica, SIPA a trecut, tot printr-un ordin al ministrului, în subordinea directă a ministrului Justiției, care dorea ca acest serviciu secret să se ocupe și de protecția magistraților.

În 2004, din cauza scandalurilor din presă care arătau că la vârful SIPA au fost numiți foști lucrători ai securității, iar serviciul era suspectat că face poliție politică, SIPA s-a transformat în Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA) și pentru prima dată această structură este obligată să prezinte rapoarte de activitate Parlamentului.

În 2005, la sfârșitul anului, ministrul Justiției Monica Macovei a desființat DGPA, pe motiv că a făcut abuzuri, iar ministerul nu are nevoie de un serviciu secret. Asupra fostului ministru Monica Macovei au planat suspiciuni de intrare ilegală în arhivă SIPA și fotocopierea de documente secrete alături de judecătorul Cristi Dănileț și de procurorul Paul Dumitriu, care au făcut parte dintr-o primă echipă de inventariere, lucru ce reieșea dintr-un raport al comisiei Chiuariu – Predoiu făcut public de publicația Evz. DIICOT a clasat dosarul privind arhiva SIPA, decizia procurorilor fiind că nu există indicii sau probe privind săvârşirea vreunei infracţiuni de către membrii comisiilor care au analizat arhiva Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie (fostul Serviciu Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie).

Cu privire la documentele din arhivă, s-au vehiculat mai multe cifre, de la 10.000 de documente la 21.000 de dosare, dar surse care au intrat în contact cu această arhivă vorbesc de un număr de 3.000 de dosare ale magistraților, procurori și judecători.

În iulie 2016, Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre pentru desigilarea Arhivei DGPA.

În august 2019, propunerea pentru Ministrul Justiției, judecătorul Dana Gîrbovan – președinte UNJR, intenţiona, în cele 12 puncte ale mandatului său, să rezolve problema SIPA prin verificări la nivelul comisiei constituite în 2017 care până în prezent nu a depus niciun raport asupra activității de inventariere, declasificare sau, acolo unde era cazul, trecrea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare a documentelor din arhiva DGPA.

„În 2017 a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 410/9 iunie 2017, având ca obiect <<unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție>>. Prin această hotărâre, Guvernul a decis constituirea unei Comisii care va inventaria, declasifica sau, acolo unde va fi cazul, va trece la un alt nivel de clasificare sau de secretizare documentele din arhiva DGPA, după care le va preda instituțiilor cu competențe în domeniu. Hotărârea de Guvern instituia și obligația întocmirii de către comisie a unor rapoarte semestriale de activitate, a căror sinteză trebuia publicată pe pagina de internet a MJ. De la data adoptării acestei hotărâri au trecut mai bine de doi ani, fără ca vreun raport sau informație privind arhiva SIPA să fie făcut public”,

scria Dana Gîrbovan în intențiile sale de preluare a mandatului la Ministerul Justiției care însă s-a lovit de opoziția președintelui cu privire la numirea sa în această funcție.

Prin intenția PNL prezentată în programul de guvernare, problema SIPA rămâne una nevralgică pentru Justiția din România atât prin îngroparea adevărului despre acea arhivă și cine s-a folosit de acele dosare și informații, cât și a continuării numeroaselor suspiciuni de șantaj al magistraților care au dosare în acea arhivă.

Foto: romaniaTV