În plin scandal cu privire la Secția Specială de investigare a infractiunilor din justitie (SIIJ) pentru care CSM nu a întrunit cvorum în mod repetat pentru numirea în funcție de procuror-șef al procurorului Adina Florea, două importante asociații de magistrați solicită DNA să le furnizeze informații publice cu privire la înfințarea “Serviciului de combatere a infracţiunilor din justiţie” înfințat “în secret” și care a funcționat în interiorul DNA sub coordonarea fostului procuror-șef DNA, Laura Codruța Kovesi.

Într-un comunicat de presă comun, UNJR şi AMR afirmă că Serviciul de combatere a infracţiunilor din justiţie, care a funcţionat în cadrul DNA, a fost creat “în secret” la începutul anului 2014, s-a aflat despre el public în anul 2017 şi a fost desfiinţat după crearea prin lege a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), transmite agerpres.

Potrivit sursei citate, solicitarea a fost transmisă DNA în contextul în care SIIJ “face obiectul unor critici agresive din partea unor politicieni, magistraţi, jurnalişti şi ONG-uri, fără ca acestea să aibă la bază o analiză fundamentată pe date şi informaţii concrete”.

“AMR şi UNJR subliniază că SIIJ a fost înfiinţată ca urmare a unor probleme incontestabile privind anchetarea în trecut a judecătorilor şi procurorilor, dosarele vizându-i pe magistraţi devenind veritabile mijloace de presiune îndreptate împotriva lor. Includerea în lege a unor garanţii suplimentare, ce se regăsesc în modul în care SIIJ este reglementată – criterii de selecţie foarte ridicate, în cazul îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor competenţa revocării procurorilor aparţine Plenului CSM, mandat pe termen limitat de 3 ani, obligaţia prezentării anuale a unui raport către Plenul CSM – reprezintă argumente serioase pentru menţinerea secţiei. Acestor argumente trebuie să li se răspundă cu contra-argumente, deopotrivă de puternice, bazate pe fapte şi date concrete, nu pe slogane. Din acest motiv, AMR şi UNJR au demarat o serie de cereri de acces la informaţii de interes public, pentru a afla cum a funcţionat serviciul similar existent în cadrul DNA, cum a fost înfiinţat şi de ce, precum şi cine erau procurorii care funcţionau în cadrul acestuia”

Declară cele două asociaţii ale magistraţilor, conform agerpres.

În concret, UNJR şi AMR au cerut DNA să comunice: toate actele în baza cărora s-a înfiinţat şi a funcţionat Serviciul de combatere a corupţiei în justiţie, împreună cu expunerea de motive care a stat la baza înfiinţării acestui serviciu; toate ordinele emise de procurorul şef DNA, procurorul şef al Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul DNA şi procurorul şef al Serviciului de combatere a corupţiei în justiţie care au reglementat, modificat, operaţionalizat sau vizat activitatea acestui serviciu; numele tuturor procurorilor care au funcţionat în cadrul acestui Serviciu, perioada în care au activat, precum şi vechimea şi gradul profesional al fiecăruia.

Judecătoarea Andreea Ciucă, președinte AMR, a declarat că prin acest demers cele două importante asociații de magistrați își doresc să facă comparații între SIIJ și serviciul care a funcționat mai mulți ani de zile în interiorul DNA, pentru a aduce lămuriri cu privire la numeroasele dezinformări publice lansate de cei care contestă SIIJ.

“Ca semn ca ne pasa de principiile statului de drept, de respectarea statutului judecatorilor si procurorilor, de drepturile fundamentale ale cetatenilor acestei tari, trebuie sa incetam sa sustinem generalitati, ocolind cu nejustificata incapatanare argumentele concrete care ni se pun in fata. Auzim ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) trebuie desfiintata pentru ca, de pilda, cum s-a afirmat ieri de catre un membru CSM, nu-i vede niciun beneficiu pana acum.

In primul rand, o instanta de judecata sau un parchet nu pot fi reduse la asemenea termeni.

In al doilea rand, faptul ca, in timp ce pentru SIIJ se cere o vechime ca procuror de 18 ani si grad de curte de apel nu constituie nici un “beneficiu”, prin raportare la faptul ca pentru DNA si, implicit, pentru Serviciu de combatere a coruptiei in justitie (SCCJ) din cadrul acesteia, era suficienta o vechime de doar 6 ani? Sau, faptul ca SCCJ a fost infiintat in secret, prin ordin al procurorului sef DNA, iar infiintarea si organizarea SIIJ sunt prevazute prin lege nu reprezinta niciun “beneficiu”? Faptul ca rolul Plenului CSM in numirile la SIIJ este stabilit, in mod transparent, prin lege si a fost salutat de Comisia de la Venetia nu reprezinta nici un “beneficiu”?

In al treilea rand, nu putem sa ne purtam de parca nu am auzit niciodata pana acum despre judecatori si procurori urmariti penal ani la rand si, apoi, achitati. Sau despre “mutarea actului de judecata din instante in spatiul public prin expunerea mediatica excesiva a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informatii repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase si prin informarea incompleta a publicului in anchetele penale, fiind omise solutiile favorabile persoanelor acuzate”, de vreme ce acesta a fost unul dintre motivele care a determinat lansarea Memorandumului privind Justitia, votat in septembrie 2016 de peste 80% din instante.

Informatiile de interes public pe care le-am solicitat sunt necesare tocmai pentru o analiza comparata bazata pe fapte concrete, nu pe vorbe sau pe boicoturi

A declarat jud. Andreea Ciucă, preşedinte AMR cu privire la acest demers.