Oradea va deveni din ianuarie 2020 centru de formare a dispecerilor din sistemul 112, a anunţat şeful UPU-SMURD Bihor, dr. Hadrian Borcea, el subliniind, alături de şeful ISU al judeţului, colonel Sorin Caba, două aspecte importante: acţiunile bine intenţionate, dar greşite ale martorilor şi momentul apelului la 112, informează Agerpres.

Doctorul Borcea a menţionat, mai întâi, că acţiunile bine intenţionate ale celor care sunt martori la accidente rutiere şi vor să salveze victimele din autovehicule într-un mod neadecvat deseori agravează leziunile victimelor, dând ca exemplu un caz concret din Oradea în încercarea unor martori de a extrage un şofer din autoturismul avariat, dar care avea picioarele prinse în bord.

„Când au ajuns echipajele de intervenţie, el atârna în afara autovehiculului. Aşa ceva nu e voie să se întâmple. Chiar dacă victima nu este încarcerată şi poate să iasă din maşină şi singură e chiar bine să o încurajăm să rămână în maşină în poziţia în care a fost surprinsă în momentul accidentului, pentru că leziunile, în general, nu sunt vizibile trecătorilor. Şi nouă ne este greu adeseori să evaluăm în totalitatea lor leziunile osoase, leziunile organelor interne, cu atât mai mult pentru persoanele laice, să spun aşa, care încearcă să ajute. Conduita corectă este ca atunci când nu sunt riscuri mari – de tipul exploziei sau incendiului, foarte rare, de altfel – victimele trebuie încurajate să rămână în poziţia în care au fost surprinse în momentul impactului. Fie că sunt pietoni, biciclişti, motociclişti sau pasageri în autovehicule, urmând ca salvatorii să procedeze la evacuarea, extragerea sau imobilizarea victimelor”,

a declarat doctorul Borcea.

Un al doilea fenomen îngrijorător este momentul apelului la 112, în care apelantul trebuie să-şi păstreze, pe cât posibil calmul şi răbdarea pentru a oferi cât mai multe informaţii de la eveniment.

„Evident că cel care sună este sub impactul a ceea ce a văzut sau chiar trăit, dacă a fost implicat şi de aici rezultă o nerăbdare sau o emoţie aparte prin care încearcă să urgenteze sosirea echipajelor. Pe de altă parte este dispecerul sau coordonatorul din dispecerat care are nevoie de informaţii. Pentru că în funcţie de natura evenimentului sunt trimise echipaje specializate: de la descarcerare, de stingere a incendiului etc. Este foarte important ca apelantul să înţeleagă că rămânând cu el în convorbire nu înseamnă că nu s-au trimis deja echipaje. Practic, primele echipaje sunt trimise în timpul convorbirii. Urmând ca treptat să se mobilizeze şi alte echipaje în funcţie de răspunsurile primite. Deci această răbdare sau mai degrabă înţelegere a mecanismului din spatele apelului la 112 este foarte importantă”,

a spus medicul.

Colonelul Caba a adăugat că, practic, percepţia greşită a martorului sau a victimei care sună este că cu cât închide telefonul mai repede cu atâta echipajele vor afla şi se vor deplasa mai repede la locul evenimentului.

„Acest apel este gestionat din dispecerat, dar este ascultat deja de către subunităţi. Practic ei se alertează pentru intervenţie din primul moment şi deja fac deplasarea. Informaţiile sunt foarte importante. Pentru că nu este totuna dacă avem implicată o cisternă sau un camion care transportă deşeuri sau substanţe periculoase. Este important numărul de victime, tipul autovehiculelor implicate ş.a.m.d. Acest apel este important să fie dus până la capăt şi dispecerii să poată colecta cât mai multe informaţii relevante. Ei au pregătite întrebări în acest sens. Drept pentru care ne aşteptăm să primim şi răspuns. De cele mai multe ori trebuie să revenim cu apel la cel care a sunat pentru că l-a închis prea repede”,

a subliniat Caba.

„Nu o dată au fost situaţii în care chiar şi echipajul de descarcerare a ajuns în faza a doua deoarece apelantul nu a avut răbdare să descrie ceea ce s-a întâmplat”,

a adăugat medicul.

„Într-adevăr, asta necesită o anumită cultură şi încercăm prin campaniile pe care le facem să creăm această cultură a acelui om care face un apel la 112”,

a concluzionat şeful ISU Bihor, Sorin Caba.

Potrivit acestuia, ISU Bihor va recepţiona, în zilele următoare, alte şapte ambulanţe noi, achiziţionate la nivel naţional prin fonduri europene, astfel încât tot parcul auto de ambulanţe va fi nou în judeţ, având în total zece ambulanţe, plus echipajul de Terapie Intensivă Mobilă (TIM). Ambulanţele vechi, menţinute în stare de operativitate, vor fi păstrate şi vor constitui un fond de rezervă naţională la dispoziţia salvatorilor în caz de urgenţă.

Medicul Borcea a mai menţionat că, dincolo de caracterul continuu, programul de pregătire a dispecerilor, care a început în luna septembrie, este o nouă activitate care îi transformă pe toţi cei care lucrează în dispecerat în dispeceri unici. Adică pompierul va putea prelua şi apeluri pentru urgenţe medicale, medicii vor prelua şi apeluri pentru incendii ş.a.m.d., în ideea este de a crea un tip de dispecer unic pentru a putea dispecera tot ce înseamnă cazuistică.

„Se creează, practic, o nouă meserie, cea de dispecer. Şi cursul este de mai lungă durată. Vestea bună e că Oradea va deveni centru de formare pentru această meserie, alături de Bucureşti şi Târgu Mureş, care sunt deja centre de formare pentru meseria de dispecer. Probabil, din luna ianuarie 2020, Iaşi şi Oradea vor deveni centre regionale de pregătire a dispecerilor”,

a mai declarat Borcea.