În urma validării numărului de semnături necesare și a acceptării de către Biroul Electoral Central a candidaturilor pentru Alegerile Prezidențiale 2019, în cursa prezidențială din noiembrie pornesc următorii candidați:

  • Candidatul PNL: Klaus Iohannis
  • Candidatul PSD: Viorica Dăncilă
  • Candidatul USR-PLUS: Dan Barna
  • Candidatul ALDE-PRO ROMÂNIA: Mircea Diaconu
  • Candidatul PMP: Theodor Paleologu
  • Candidatul UDMR: Kelemen Hunor
  • Candidatul PUR: Ramona Ioana Bruynseels
  • Candidat independent: Cătălin Ivan
  • Candidat independent: Alexandru Cumpănașu
  • Candidat independent: Viorel Cataramă
  • Candidat independent: Bogdan Stanoevici
  • Candidat independent: Ninel Peia
  • Candidat independent: Sebastian Constantin Popescu
  • Candidat independent: John-Ion Banu

Printre candidaturile respinse se numără și cea a lui Miron Cozma pentru suspiciuni de fals cu privire la semnăturile depuse, în timp ce Liviu Pleșoianu anunța încă de sâmbătă că nu a reușit să adune numărul de semnături necesare. În ciuda suspiciunilor de fraudă cu privire la semnăturile depuse de Viorel Cataramă și respingerea inițială a cadidaturii de către BEC, CCR a decis că această candidatură este validă.

Pe 12 octombrie este startul oficial al campaniei electorale

Primul tur al alegerilor prezidenţiale are loc pe 10 noiembrie, iar al doilea tur pe 24 noiembrie. Conform unei hotărâri de Guvern, românii din străinătate vor putea vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

Klaus Iohannis a câștigat ultimele alegeri prezidențiale în 2014, cu 54,43% din voturi, fiind investit în funcție odată cu depunerea jurământului pe 21 decembrie 2014. Potrivit articolului 81 din Constituția României, „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate”, astfel că Klaus Iohannis este eligibil pentru realegere.

Dispoziții generale

Votul este reglementat de Legea nr. 370/2004 și prevederi ale articolului 81 din Constituția României. Alegerea președintelui are loc în două tururi. Al doilea tur de scrutin are loc numai în cazul în care, în primul tur, niciunul dintre candidați nu a întrunit 50% + 1 din voturile alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente. Pentru a putea candida este necesară depunerea la Biroul Electoral Central a listelor cu semnăturile a cel puțin 200.000 de susținători.

Modificările la legea electorală din 2019

Deoarece la ultimele alegeri prezidențiale, precum și la alegerile europarlamentare din 2019, au fost probleme cu votul românilor aflați în diaspora, Autoritatea Electorală Permanentă a propus abrogarea Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui și înlocuirea acesteia cu un nou act normativ, care să preia votul anticipat, votul prin corespondență și simplificarea procedurilor la secțiile de votare din străinătate.

Pe 3 iulie 2019, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, cu 228 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și 19 abțineri, proiectul pentru modificarea unor acte normative privind votul în străinătate la alegerile prezidențiale. Proiectul prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. Procedura privind prelungirea timpului de vot până la maximum ora 23:59 se aplică și în secțiile de vot din țară. Totodată, a fost introdus votul prin corespondență și pentru alegerile prezidențiale și a fost simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare. Potrivit președintelui AEP, Florin Mitulețu-Buică, votul prin corespondență se aplică numai pentru diaspora.

Pe 28 iulie a fost lansat portalul www.votstrainatate.ro, unde românii care vor să voteze în străinătate au putut să se preînregistreze. Din cauza numărului mic de persoane care s-au înscris până la termenul inițial de 11 septembrie, Guvernul a prelungit, prin ordonanță de urgență, termenul până pe 15 septembrie. Cu toate acestea, doar 41.003 români din străinătate (aproximativ 1% din totalul celor cu drept de vot) s-au înscris pentru votul prin corespondență. De asemenea, 38.944 de români s-au înscris ca alegători la secțiile din străinătate. În lipsa unor bugete consistente de promovare, AEP și CNA au făcut apel la posturile de televiziune și radio din România să difuzeze gratuit clipurile de promovare realizate de AEP și de o coaliție de asociații civice.