O mulțime de oameni urmăresc cu atenție prognoza meteo și acest lucru nu este doar pentru a decide ce să poarte a doua zi. Ei cred cu fermitate că sănătatea lor este în mare măsură dependentă de capriciile naturii. Mai ales persoanele în vârstă care acuzau dureri, disconfort sau tristețe odată cu schimbarea vremii au fost multă vreme priviți cu reticență, aceste stări fiind considerate mituri mai ales de către oamenii de știință. Însă cercetările specialiștilor desfășurate în ultima perioadă înclină să le dea dreptate. Există un fenomen numit meteosensibilitate care are efecte negative asupra sănătății noastre.

Unii oameni nu se simt bine atunci când presiunea atmosferică este scăzută, în timp ce alte persoane, dimpotrivă, au dureri de cap în zilele însorite, când presiunea este ridicată. Dacă anumite persoane au suferit un traumatism (fractură, ruptură de ligamente) sau au o boală a articulațiilor, aceștia simt mai bine decât orice barometru capriciile naturii.

Dar există o mulțime de oameni norocoși pentru care “nu există vreme rea”, ei nu observă aceste schimbări și se comportă normal indeferent de condițiile atmosferice.

De ce reacționează oamenii în mod diferit la schimbările de vreme și de ce depinde meteosensibilitatea?

Omul este un mamifer cu sânge cald. Spre deosebire de animalele cu sânge rece, cărora în sezonul rece metabolismul încetinește, determinând să intre în hibernare, o persoană are un sistem perfect care susține un mediu intern constant – tensiune arterială, temperatura corpului, rată metabolică, pH-ul sângelui și așa mai departe. Acest lucru i-a dat omului un anumit grad de libertate față de mediul extern și i-a permis să treacă pe o treaptă superioară a evoluției. Constanța mediului intern al unei persoane a furnizat un sistem nervos vegetativ (autonom).

Acest sistem are două diviziuni:

  • simpatic – este responsabil de așa numita reacție “fight or flight” adică reacția de fugă sau luptă în cazul unui pericol. Atunci când se activează duce la creșterea tensiunii arteriale, constricția vaselor sanguine, creșterea presiunii sanguine și creșterea ratei proceselor metabolice;
  • parasimpatic – se mai numește și sistemul nervos pentru odihnă și digestie și odată activat funcționează invers față de sistemul simpatic.

Dacă încălcați buna funcționare a sistemului nervos autonom (denumită în termeni medicali – distonia neurovegetativa), mediul extern începe să aibă un impact major asupra corpului și astfel poate apărea meteosensibilitatea. Cu alte cuvinte, meteosensibilitatea nu este o boală, ci un simptom al distoniei neurovegetative.

Care sunt cauzele distoniei neurovegetative?

Uneori se întâmplă ca schimbările vremii să provoace dureri de cap chiar și la persoanele sănătoase, de exemplu la tinerii care nu se încadrează în grupul de risc. În mod tipic, acești pacienți cu cefalee însoțită de greață sau vărsături, sensibilitate la lumina și fonofobie sunt scoși din rutină zilnică pentru cel puțin o zi. În acest caz se poate presupune că este vorba de un pacient cu migrenă, care necesită testare și tratament de specialitate.

În 90% din cazuri, tulburările psihice reprezintă cauzele distoniei neurovegetative. Oamenii ipohondri, anxioși, care se confruntă cu evenimente stresante în mod repetat sau trăiesc într-un stres emoțional cronic, în mod sigur prezintă semne de distonie neurovegetativă și adesea meteosensibilitate. De asemenea, meteosensibilitatea este specifică persoanelor cu anxietate mentală sau cu caracter depresiv.

În plus față de factorul mental, meteosensibilitatea se poate datora și schimbărilor hormonale. Cei cu risc în acest caz includ tinerii la pubertate, femeile aflate în pre și postmenopauză sau gravidele. Persoanele care au suferit de boli grave și se recuperează de pe urma lor pot fi, de asemenea, afectate de capriciile naturii.

Cum putem trata meteosensibilitatea?

  • În primul rând, cultura fizică, fiind un ansamblu de metode și sisteme de exerciţii fizice care contribuie la dezvoltarea armonioasă a corpului omenesc. Potrivit unui articol al publicației survincity.com, studiul clinic al doctorului academician Alexander Wayne din cadrul Emory University School of Medicine din SUA asupra cefaleei și tulburărilor autonome a dus la dezvoltarea unui set de exerciții fizice și terapie prin yoga pentru a întări mușchii, ducând la relaxarea mentală și fizică, care, la rândul său, sporește tonusul sistemului nervos autonom.
  • Îmbunătățirea rezistenței și formei fizice prin activități fizice în apă.
  • Este important ca alimentele să conțină o cantitate suficientă de vitamine, iar în perioadele în care aportul de vitamine este deficitar (iarna și primăvara devreme) trebuie să luăm în calcul și un adaos de multivitamine.
  • În cazul în care metodele de mai sus se dovedesc a fi ineficiente, atunci trebuie să consultați un medic specialist. Dacă observați o creștere a anxietății sau a depresiei cauzate de meteosensibilitate, există tratamente individuale prescrise de medicul specialist care pot ajuta la rezolvarea acestor probleme.