Noul comisar european al economiei, Paolo Gentiloni, afirmă că Uniunea Europeană trebuie să ia în considerare relaxarea regulilor sale bugetare stricte precum deficit de 3% din PIB și datorie publică de 60% din PIB.

Aceste reguli, care urmăresc să consolideze disciplina bugetară între statele membre ale UE, au fost adoptate în urma crizei financiare şi trebuie aduse la zi, a declarat comisarul european în ediţia care va apărea luni a cotidianului german Sueddeutsche Zeitung.

„Avem în prezent diferite provocări: lupta împotriva schimbărilor climatice şi pericolul de a avea o creştere şi o inflaţie slăbite pentru o perioadă lungă”,

a declarat el, în interviul tradus în germană, potrivit Agerpres.

Pactul de stabilitate şi creştere al UE limitează deficitul bugetar la 3% din Produsul Intern Brut (PIB) şi datoria la 60% din PIB pentru statele membre.

Unele ţări au reuşit să respecte aceste limite datorită stării bune a economiei sau prin politici de austeritate, în timp ce altele rămân în urmă, având o datorie masivă.

Voci critice preconizează de mult timp o mai mare flexibilitate pentru a le permite ţărilor să cheltuiască în funcţie de nevoile de creştere.

Macron s-a alăturat luna trecută celor care pledează pentru ca ţările din UE să poată beneficia de reguli mai relaxate, spunând că prevederea menţinerii deficitului public sub limita de 3% din PIB ţine „de o dezbatere din alt secol”.

În interviul acordat săptămânalului britanic The Economist, preşedintele francez a insistat în special asupra unui „stimul bugetar” pentru a alimenta creşterea europeană, o cerere despre care a recunoscut că rămâne un „tabu” pentru Germania.

Gentiloni, fost premier de centru-stânga al Italiei, a adăugat că vrea să lanseze „consultări” despre avantajele şi inconvenientele regulilor actuale, având ca obiectiv lansarea de noi propuneri „în a doua jumătate a lui 2020″.

Italia, puternic îndatorată, este unul dintre cei mai fermi critici ai regulilor bugetare europene în vigoare. Însă argumentele sale se izbesc de opoziţia unor ţări mai ferme, care sunt reticente în a reduce presiunea, pentru a determina Roma să îşi controleze mai bine cheltuielile.

Foto: AFP