La 27 noiembrie 2019, Parlamentul European (PE) validează în plen, cu majoritate simplă, noua Comisie Europeană. Votul din PE este precedat de prezentarea de către preşedinta aleasă a Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a echipei şi programului pentru mandatul 2019-2024. Dacă este aprobată, noua Comisie îşi începe activitatea la 1 decembrie, potrivit site-ului PE, https://www.europarl.europa.eu/.

Pe site-ul PE se mai arată că lunga procedură de examinare de către legislativul european a echipei de comisari a avut scopul de a garanta că organul executiv al UE are legitimitate democratică pentru a acţiona în interesul europenilor, informează Agerpres.

  • Lista cu cei 27 comisari care urmează să fie supuşi votului plenului este compusă din: Ursula von der Leyen (Germania), Thierry Breton (Franţa), Helena Dalli (Malta), Valdis Dombrovskis (Letonia), Elisa Ferreira (Portugalia), Mariya Gabriel (Bulgaria), Paolo Gentiloni (Italia), Johannes Hahn (Austria), Phil Hogan (Irlanda), Ylva Johansson (Suedia), Vera Jourova (Cehia), Stella Kyriakides (Cipru), Janez Lenarcic (Slovenia), Didier Reynders (Belgia), Margaritis Schinas (Grecia), Nicolas Schmit (Luxemburg), Maros Sefcovic (Slovacia), Kadri Simson (Estonia), Virginijus Sinkevicius (Lituania), Dubravka Suica (Croaţia), Frans Timmermans (Olanda), Jutta Urpilainen (Finlanda), Adina Vălean (România), Olivér Varhelyi (Ungaria), Margrethe Vestager (Danemarca), Janusz Wojciechowski (Polonia); acestora i se adaugă Josep Borrell Fontelles (Spania), numit Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate.
  • Procedura de alcătuire şi alegere a noii Comisii a fost declanşată în vara anului 2019 când, în cadrul Summit-ului european din 30 iunie-2 iulie 2019, de la Bruxelles, şefii de stat şi de guverne au convenit asupra nominalizării Ursulei von der Leyen (PPE, Germania) pentru funcţia de preşedinte al CE. Ursula von der Leyen a fost aleasă de PE în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, la 16 iulie, de către noul legislativ european, ales în toate ţările membre UE, în intervalul 26-29 mai. În intervalul 16 iulie-26 august 2019 statele membre au înaintat propuneri de candidaţi pentru posturile de comisari. Comisarii desemnaţi au fost audiaţi în comisiile de specialitate ale Parlamentului, în intervalul 30 septembrie – 18 noiembrie 2019. Pe 21 noiembrie, liderii grupurilor politice şi preşedintele Parlamentului, David Sassoli, au convenit că procesul de examinare a fost finalizat şi că Parlamentul este pregătit să voteze în plen.

Comisia şi comisarii – rol şi statut

  • Comisia Europeană este una dintre instituţiile Uniuni Europene, singura care poate iniţia propuneri legislative la nivelul Uniunii. Membrii Comisiei, comisarii europeni, reprezintă interesul general al Uniunii, şi nu al statelor membre, exercitându-şi funcţiile în deplină independenţă. În virtutea independenţei lor, comisarii nu pot cere sau primi instrucţiuni de la niciun guvern sau organism extern, în conformitate cu Tratatul de Funcţionare al UE.
  • Comisia este principalul organ executiv al UE, fiind format dintr-un colegiu de membri care reuneşte câte un comisar pentru fiecare stat membru. Comisia controlează punerea în aplicare a dreptului Uniunii şi conduce comitetele responsabile de punerea în aplicare a dreptului Uniunii. Are, de asemenea, competenţe executive importante în domenii precum concurenţa şi comerţul exterior. Nu în ultimul rând, supraveghează respectarea tratatelor de către statele membre, fiindu-i atribuită eticheta de „gardian” al tratatelor europene.
  • Comisia Europeană: structură (conducerea politică şi conducerea administrativă)
  • Comisia este condusă de un preşedinte şi vicepreşedinţi şi este alcătuită din comisari. Unul dintre vicepreşedinţi este, de drept, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate. Fiecare comisar este responsabil de un anumit domeniu tematic care i-a fost alocat de către preşedintele CE. Preşedintele Comisiei, vicepreşedinţii şi comisarii asigură conducerea politică a instituţiei.
  • Comisia dispune, de asemenea, de un Secretariat General alcătuit din 31 de direcţii generale, care elaborează, administrează şi pune în aplicare politicile, legislaţia şi fondurile UE. În plus, există şi 22 departamente specializate (servicii şi agenţii), între care Oficiul European de Luptă Antifraudă, Serviciul Juridic, Serviciul Arhivelor Istorice, Oficiul pentru Publicaţii, Centrul European de Strategie Politică şi Grupul de lucru pentru negocierile cu Regatul Unit conform articolului 50 din Tratatul UE. De asemenea, există şase agenţii executive, cum ar fi Agenţia Executivă pentru Cercetare, care execută sarcini care le sunt delegate de Comisie, dar care au personalitate juridică proprie. Atât Direcţiile Generale, cât şi departamentele specializate asigură conducerea tehnică şi administrativă a Comisiei Europene.

Cum lucrează CE

Preşedintele CE este cel care defineşte direcţia politică generală a Comisiei, fapt ce le permite comisarilor să stabilească obiectivele strategice şi să elaboreze programul anual de lucru.

Deciziile sunt luate de către comisari în baza principiului responsabilităţii colective, aceştia neavând competenţe decizionale individuale.

Funcţionarea zilnică a Comisiei este asigurată de personalul său (avocaţi, economişti etc.), repartizat prin direcţiile generale (DG-uri), fiecare dintre ele ocupându-se de un anumit domeniu de activitate. Membrii Comisiei se reunesc săptămânal pentru a discuta aspecte sensibile din punct de vedere politic şi pentru a adopta propuneri asupra cărora decid prin intermediul procedurii orale, https://www.europarl.europa.eu/.

Astfel, Direcţia-Generală relevantă, condusă de un director-general – care răspunde în faţa comisarului competent -, analizează un anumit subiect. În urma procesului de analiză şi evaluare în cadrul Direcţiei Generale respective se ajunge la definirea unor proiecte de propuneri legislative.

Aceste propuneri definite în cadrul DG-urilor sunt retrimise comisarilor spre adoptare în cadrul reuniunii săptămânale, după care devin propuneri oficiale şi sunt trimise Consiliului şi Parlamentului pentru etapa următoare a procesului legislativ, scrie site-ul https://europa.eu/.

  • Comisia – dreptul de iniţiativă legislativă şi alte competenţe
  • Comisia are drept de iniţiativă deplină cu privire la propunerile legislative (regulamente şi directive) necesare pentru punerea în aplicare a tratatelor. Tot drept de iniţiativă deplină îl are şi asupra proiectului de buget, pe care îl elaborează şi îl prezintă Consiliului şi Parlamentului, cele două instituţii decizionale.
  • Comisia are însă şi un drept de iniţiativă limitată în privinţa uniunii economice şi monetare şi a Politicii externe şi de securitate comune. În privinţa uniunii economice şi monetare, Comisia poate prezenta Consiliului recomandări conţinând orientări generale ale politicilor economice ale statelor membre, recomandări privind măsurile care trebuie luate în cazul în care un stat membru din afara zonei euro are dificultăţi pentru balanţa de plăţi, recomandări privind orientările generale ale politicii cursului de schimb etc. Cu privire la politica externă şi de securitate comună, atribuţii extinse au fost transferate de la Comisie, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate şi Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE).
  • Comisia Europeană mai îndeplineşte şi competenţa de monitorizare a punerii în aplicare a legislaţiei Uniunii şi competenţa de executare (execuţia bugetului, autorizarea statelor membre cu privire la luarea măsurilor de salvgardare prevăzute în tratate şi aplicarea normelor privind concurenţa, în special prin verificarea ajutoarelor acordate de stat).