Odată cu prima misiune de aterizare pe polul sudic al Lunii, India își propune să se alăture clubului care cuprinde Rusia, SUA și China. După ce săptămâna trecută o problemă tehnică a forțat oamenii de știință să oprească brusc lansarea sa programată, în urmă cu două zile India a lansat cu succes primul modul lunar, având drept misiune să aterizeze pe polul sudic al Lunii. Mii de oamenii s-au adunat la central spațial Satish Dhawan din Sriarikota, la nord de Chennai pentru a asista la lansarea modulului spațial către Luna în cadrul misiunii Chandrayaan-2.

Săptămâna trecută, misiunea fără echipaj uman la bord a fost anulată cu 56 de minute înainte de lansare. Oamenii de știință au descoperit, potrivit mass-mediei indiene, o scurgere în timpul umplerii cu heliu în motorul criogenic al rachetei și au fost nevoiți să întrerupă și să amâne lansarea. Președintele ISRO (Organizația de Cercetare Spațială din India), Kailasavadivoo Sivan, a spus că personalul agenției a lucrat fără întrerupere pentru a remedia problema și de asemenea a mai adăugat, conform The Guardian:

„Este începutul unei călătorii istorice a Indiei spre Lună și de a ateriza într-un loc lângă polul sudic pentru a efectua experimente științifice pentru a explora tot ceea ce nu a fost explorat”.

Modulul spațial va petrece 23 de zile pe orbita Pământului, după care va începe o serie de manevre care îl vor duce către orbita lunară. Și pentru că India în curând va deveni cea de-a cincea cea mai mare economie din lume, premierul Narendrei Modi este dornic să arate puterea țării în materie de securitate și tehnologie. De asemenea, potrivit aceleași surse, premierul a scris pe o rețea de socializare:

„Lansarea lui Chandrayaan-2 ilustrează priceperea oamenilor noștri de știință și determinarea a 1,3 miliarde de indieni pentru a explora noi frontiere ale științei. Fiecare indian este astăzi extrem de mândru!”

Acesta a fost, a adăugat el, un proiect “complet indigen”, folosind tehnologia indiană. De altfel, Chandrayaan-2 își propune să devină prima misiune prin care se efectuează aterizarea pe suprafața Lunii în regiunea polului sudic a acesteia. Acolo va colecta informații cruciale despre compoziția Lunii. Aceasta ar fi și prima aterizare de suprafață a Indiei pe Lună, acest lucru fiind realizat în trecut doar de Rusia, SUA și China. Misiunea în valoare de 141 milioane de dolari este o “demonstrație a sofisticării în creștere a puterii spațiale a Indiei”, a declarat Dr. Rajeswari Pillai Rajagopalan, șeful inițiativei privind politica nucleară și spațială la Fundația de Cercetare a Observerului din Delhi.

India a lansat prima sa sondă lunară în 2008 și a condus o navă spațială în orbită în jurul planetei Marte în 2014. Programele sale spațiale sunt celebre, iar misiunea către Marte, a glumit premierul Modi , a avut un buget mai mic decât cel al filmului Gravity. Realizările Indiei în spațiu au fost salutate de Modi ca o dovadă a ambiției în creștere a țării ca putere globală.

În luna martie a acestui an, India a reușit să-și doboare propriul satelit cu o rachetă. Deși a fost salutată de Modi ca o realizare pentru securitatea națională a Indiei, testul rachetei a fost criticat de NASA pentru crearea a sute de bucăți de resturi orbitale precum și punerea în pericol a astronauților de la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS).

Lansarea lui Chandrayaan-2 vine ca urmare a celei de-a 50-a aniversări a aterizării Apollo 11 și vine pe fondul reînnoirii interesului pentru revenirea pe lună între state și industria privată. Tot în acest an în luna ianuarie China a trimis nava spațială Chang’e 4 pe latura îndepărtată a Lunii, neexplorată anterior, iar în luna aprilie, nava israeliană Beresheet a fost prima misiune finanțată în mod privat, dar care însă s-a prăbușit având o problemă la motor. De asemenea Donalt Trump spune că vrea să trimită astronauții înapoi pe Lună până în anul 2024.

De altfel, Chandrayaan-2 este cea mai ambițioasă misiune spațială a Indiei. Prima sa misiune lunară, Chandrayaan-1, a ajutat la confirmarea prezenței apei pe Lună, dar a făcut-o fără a ateriza pe suprafața lunară. Sivan a spus că efectuarea unei aterizări ușoare ar însemna “15 minute terifiante”.

În prima linie a misiunii Chandrayaan-2 sunt două femei. Directorul său de proiect, Muthayya Vanitha, inginer de sistem electronist, a fost numit de revista de știință Nature ca fiind unul dintre cei cinci oameni de știință de urmărit în 2019. De asemenea, navigația este asigurată de Ritu Karidhal, care a ajutat la conducerea misiunii către Marte a Indiei în 2014.

Pentru a ajunge pe Lună, nava spațială va călători mai mult de șase săptămâni și va parcurge circa 384.000 km. Nava cântărește 4 tone și va petrece aproximativ două săptămâni pentru a traversa suprafața lunii. De altfel de pe Lună se vor extrage informații importante cu privire la compoziția minerală și chimică a suprafeței lunare și în același timp se vor face căutări cu privire la existența apei pe acest satelit al Pământului.

Prin urmare polul sudic al Lunii este de maxim interes pentru oamenii de știință, deoarece aceștia cred că apa poate fi prezentă în uriașele zone umbroase ale sale. Polul lunar sudic are cratere care reprezintă capcane reci și care conțin o înregistrare fosilă a sistemului solar timpuriu, potrivit ISRO.

De asemenea NASA a felicitat reușita ISRO printr-o postare pe o rețea de socializare prin care transmite:

“Felicitări ISRO pentru lansarea Chandrayaan 2, o misiune pentru a studia Luna. Suntem mândri să susținem comunicațiile misiunii voastre folosind rețeaua noastră Deep Space Network și așteptăm cu nerăbdare ce descoperiți despre polul sudic al lunii acolo unde vom trimite astronauți în cadrul misiunii noastre Artemis în câțiva ani.”

India a afirmat că în afară de Chandrayaan-2 intenționează să trimită și trei astronauți în spațiu până în 2022.

credit foto: indianexpress.com