În acest an se vor marca printr-o mare expoziție cea de-a 500-a comemorare a morţii lui Leonardo da Vinci, o bună ocazie atât pentru Italia cât şi pentru Franţa de a pretinde dreptul de a-şi însuşi acest geniu al Renaşterii. Expoziția va avea loc la Paris, iar în acest sens muzeele din Italia au acceptat să trimită operele lui Leonardo Da Vinci către această gradioasă expoziție din Paris. Însă renumele acestui artist, inventator, muzician şi filosof renascentist este clamată de către cele două ţări care vor să îşi însuşească moştenirea lui culturală. Înainte de a 500-a comemorare a lui, Italia a anunţat public că nu va permite ca “geniul ei naţional” să îi fie luat – şi cu siguranţă nu de către Franţa, potrivit Agerpres.

Noi controverse sunt alimentate chiar de viaţa lui Leonardo da Vinci, care s-a născut în Italia, dar a murit în Franţa. A fost înmormântat în capela de la Amboise, un renumit castel de pe Valea Loarei, unde şi-a petrecut ultimii trei ani din viaţă.

Trebuie să specificăm faptul că și Lonardo Da Vinci face parte dintre acei mari artiști cărora Franța nu a fost singura care le-a revendicat capodoperele și moștenirea spirituală. Printre aceste personalități se numără și Salvador Dali sau Frederic Chopin. Leonardo Da Vinci a murit pe data de 2 mai 1519, iar în acest an se vor comemora 500 de ani de la moartea acestuia printr-o mare expoziție în muzeul francez, Luvru.

De asemenea, pentru ca acest lucru să fie posibil, iar lucrările marelui artist din Italia să ajungă la expoziția din Paris a fost semnat un acord între Paris și Roma, în virtutea căruia muzeul Luvru va împrumuta mai multe picturi ale sale de la muzee italiene. De altfel, Lucia Borgonzoni, senatoarea din partea partidului de extremă dreaptă Liga Nordului, dar și subsecretar de stat pentru patrimoniul cultural, dorește să renegocieze acest acord:

„Mi-ar plăcea să înţeleg motivul pentru care un ministru al Republicii Italiene a decis să predea Franţei numele lui Leonardo. Opere importante precum “Omul Vitruvian”, care se află în prezent în colecţiile deţinute de Galleria dell’Accademia din Veneţia, ar trebui să rămână în Italia”.

A declarat Borgonzoni, conform sursei citate. Ea a spus că Leonardo da Vinci a fost un italian care “doar a murit” în Franţa.

Însă având în vedere că relaţiile dintre Paris şi Roma au devenit extrem de rigide în ultimele luni, în contextul în care preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul italian de dreapta se află într-o dispută acerbă în privinţa fenomenului migraţiei şi a politicilor bugetare din cadrul UE. La sfârşitul lunii ianuarie, viceprim-ministrul italian Luigi di Mario, liderul partidului populist Mişcarea Cinci Stele, a provocat o exacerbare a tensiunilor după ce a acuzat Franţa că păstrează colonii în Africa şi că profită de pe urma sărăciei de pe “continentul negru”. Astfel este puțin probabil că această problemă să se rezolve printr-o cale amiabilă și să se ajungă la vreun consens diplomatic.

Clauzele negociate de autorităţile de la Paris referitoare la împrumutul operelor de artă din Italia au fost negociate cu precedentul guvern italian, care era dominat de social-democraţi. În schimbul operelor lui Leonardo da Vinci, Franţa a acceptat să împrumute la rândul ei Muzeului Quirinale din Roma lucrări ce vor fi expuse în 2020 în cadrul unei expoziţii ce marchează împlinirea a 500 de ani de la moartea pictorului renascentist italian Rafael.

Potrivit cotidianului francez Le Monde, citat de Agerpres, Muzeul Luvru a programat în mod intenţionat expoziţia dedicată lui Leonardo da Vinci în toamna anului 2019, pentru că Italia să fie prima ţară care îl omagiază oficial pe celebrul artist cu o serie de evenimente programate în jurul datei de 2 mai. Jean-Luc Martinez, directorul muzeului Luvru, nu a făcut comentarii pe această temă după declanşarea disputei între oficialii de la Paris şi cei de la Roma.

Alberto Bonisoli, ministrul italian al Culturii, încearcă să tempereze situaţia, spunând că precedentul acord nu a intrat niciodată în faza concretă de implementare. El a adăugat că guvernul de la Roma colaborează cu cel de la Paris pentru a găsi o soluţie.

Companiile mass-media franceze au însă o altă părere, considerând că un astfel de eveniment ar trebui să fie conceput nu doar între directori de muzee, ci şi între state. În contextul în care relaţiile politice dintre Franţa şi Italia au ajuns la cel mai scăzut nivel al lor din ultimii ani, este puţin probabil să se obţină un consens diplomatic în această chestiune.