Coincidență sau nu, în acesta săptămână au avut loc două vizite cruciale și un vot parlamentar care pot influența viitorul Balcanilor de Vest.

Premierul Tsipras a reușit să recâștige încrederea Parlamentului Greciei, după ruperea coaliției cu partidul Anel din cauza problemei Macedoniei.

Comentatorii politicii elene apreciază că astfel suntem foarte aproape de adoptarea de ambele țări a unui acord prin care Grecia va recunoaște Republica Macedonia de Nord, netezind calea micuțului stat pentru integrare în NATO și , mai mult ca sigur, în Uniunea Europeană.

Premierul elen, deși conștient de sentimentele multor greci, a ales calea pragmatismului. El a făcut un apel la poporul elen să înțeleagă că se pune astfel capăt unui conflict politico-diplomatic de 28 de ani și că este mai mult decât necesar a încheia acest conflict în interesul național – firmele grecești doresc de ceva vreme să se extindă în Macedonia – dar și strategic, mai ales că Turcia este din ce în ce mai agresivă, existând necesitatea securizării pentru economia elena a căilor de transport rutier și feroviar spre Europa, ca și a traseului viitoarelor gazoducte și oleducte care ar putea lega Golful Persic, Egiptul, Israelul și Ciprul de restul Europei.

În același timp, ceva mai la nord, Vladimir Putin a descins într-o scurtă vizită la Belgrad, unde a fost primit cu protocol zero, mai ceva ca un țar.

Putin s-a folosit de acestă vizită pentru a acuza Occidentul de …“destabilizarea regiunii Balcanilor și nerezolvarea crizei din Kosovo”.

În realitate, se zice că Putin este furios  din cauza faptului că Muntenegru și, în curând , Macedonia de Nord vor intra în NATO, fiind posibilă și o extindere a UE cu aderarea Albaniei, Muntenegrului și a Macedoniei, fapt ce ar lăsa în Balcani doar Serbia și Kosovo ca state izolate geopolitic din toate părțile.

Deși Serbia este candidată la aderarea europeană, asta nu l-a împiedicat pe președintele Vucic să semneze cu Putin nu mai puțîn de 21 de acorduri, în  special în domeniul energeticii și al industriei militare și să se dedea unei adevărate beții mediatice panslavice.

Primirea lui Putin cu cele mai înalte onoruri la Belgrad se pare că a provocat consternare la Bruxelles și în alte capitale, așa că aderarea Serbiei la UE in 2025 este posibil, dacă Serbia continuă pe această cale, să devină imposibila. De altfel, și partidele de opoziție sârbe și o parte a populației sârbe s-au opus vehement, inclusiv cu demonstrații de stradă, vizitei lui Putin, tocmai pentru că o percep că fiind contraproductivă.

În plus, această vizită vine pe fondul unor puternice tensiuni cu Republica Kosovo, care a hotărât să își creeze propriile forțe armate pentru a se putea apăra de “agresiunea sârbă”.

Dar mai importantă, spun mulți comentatori, a fost o altă vizită.

Acum două zile președinta Croației, Kolinda Grabar Kitarovic, s-a aflat în vizită la Ankara, ca si oaspete special al Președintelui Erdogan, “pentru întărirea relațiilor bilaterale”.

În cursul vizitei cei doi președinți au vizitat mausoleul lui Ataturk – un gest cu mare încărcătură simbolică – , fondatorul Turciei moderne, apoi au asistat la semnarea mai multor acorduri bilaterale în domeniul cooperării economice, culturale și sociale.

Președintele Erdogan este, înca de acum , invitat să viziteze Croația cu o importantă delegație de oameni de afaceri. Cele două țări nu ascund dorința de a majora semnificativ relațiile comerciale dintre ele, aflate acum la nivelul de 1 miliard de euro.

La sfârșitul vizitei, la conferința de presă, Erdogan a surprins presa cu o afirmație tranșantă, cu care președinta Croației A FOST DE ACORD: Acordul de la Dayton, care a pus capăt în 1995 războiului din Bosnia Heregovina, nu funcționează și trebuie drastic revizuit!

Acestă salvă diplomatică, trasă de cei doi președinți, trebuie să fi căzut ca un trăsnet la Belgrad…Croația și Turcia, dimpreună cu SUA, au fost cruciale în 1995 pentru formarea unei alianțe militare între croați și bosniaci musulmani, alianță care a dus la înfrângerea catastrofală a armatei sârbilor din Krajina  și la mai multe victorii strategice contra sârbilor bosniaci. Aceste înfrângeri ale sârbilor “în teren” i-au silit să vină la masa negocierilor, negocieri soldate cu pacea de la Dayton, fără că Rusia să fi jucat vreun rol.

Cei doi președinți au concluzionat că acordul de la Dayton trebuie revizuit pentru o pace durabilă în Bosnia, pentru scoaterea Bosniei din impasul politico-social,etnic și economic și pentru a asigura dezvoltarea economică durabilă care să prevină reizbucnirea unui război.

De menționat că inaugurarea lui Erdogan că președinte s-a făcut în prezența a tuturor președinților din Balcani, cu excepția celui elen, croat și albanez.

Inițiativa celor doi președinți, spun însă analiști ai situației din Balcani, este și o încercare, cu greu deghizată, de a îndepărta Rusia din zona Balcanilor. Turcia, ca fostă putere dominantă în zonă, dorește să aibă puternice legături economice și nu numai cu statele din zonă, iar Croația dorește să își consolideze și ea poziția economică și să amintească Serbiei cine este cu adevărat cel mai puternic stat din punct de vedere politic, economic și militar în Balcanii de Vest.

Ambele țări sunt ostile politicii panslaviste a Rusiei, în special Turcia.

Așadar, un parteneriat mutual avantajos, care provoacă mari anxietăți la Belgrad.

De asemenea, este previzibil că cele două state, posibil în cooperare inclusiv cu Grecia și excluzând Serbia și Kosovo , să acționeze concertat pentru a asigura rutele balcanice de transport rutier și feroviar, ca și traseele viitoarelor gazoducte și oleoducte spre Europa. Turcia este și ea direct interesată, la fel ca și Europa, de aceste conducte magistrale care ar traversa teritoriul său pentru că ar permite petrolului și gazelor din Azerbaidjan și Kazakstan, ocolind Rusia și Ucriana, să ajungă în Europa, actuala conductă TANAP fiind insuficientă pentru alimentarea Europei în așa fel încât să scape de dependența de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale.

Hotărât lucru, geopolitica secolelor trecute continuă și acum să influențeze Balcanii, care rămân, chiar si după cei 101 de ani de la terminarea Primului Război Mondial, “Butoiul cu pulbere al Europei”!

Update: surse diplomatice au relatat către BBC că partea americană nu este deloc surprinsă de inițiativa lui Erdogan, președintele Trump fiind, se pare, foarte interesat să rezolve problemele din Balcani lăsate nerezolvate de administrația Clinton, respectiv dosarul bosniac și dosarul Kosovo.

Se anunță evoluții foarte interesante în proximitatea României la care guvernanți noștri ar trebui să fie mult mai atenți decât la meschinele lupte politice interne, in joc fiind interesul național!

credit foto: Reuters, BBC, Anadolu Press Agency.