În cadrul unui eveniment care a avut loc la Bruxelles, ziariști, numeroși europarlamentari și experți în domeniul bugetului UE au făcut cunoscut că se dorește creșterea contribuției la bugetul Uniunii de la 1% la 1,3% din PIB-ul fiecărui stat membru, cu excepția Marii Britanii. De fapt, tocmai Brexitul este cel care a prilejuit discuția, doarece UE va pierde contribuția acestui stat și trebuie să suplinească gaura lăsată, de 12 miliarde de euro anual, cea mai la îndemână soluție fiind tocmai majorarea contribuțiilor celorlalate state.

Reamintim că propunerea pentru bugetul Uniunii, votată de Comisia Europeană și înaintată Paralamentului European, pentru perioada 2021-2027 este de 1.279 miliarde de euro, la o contribuție de 1,1% din PIB, dar cei care participă la negocieri în cadrul comisiei de buget a Parlamentului European spun că suma s-ar putea dovedi insuficientă pentru nevoile Uniunii și ale statelor membre. Ei propun majorarea contribuției pentru a aduce bugetul UE la cifra de 1.324 miliarde euro.

Parlamentul European  vrea să acorde fonduri majorate politicilor destinate tinerilor, cercetării, creşterii şi creării de locuri de muncă, luptei împotriva schimbărilor climatice, considerănd că alocarea de noi resurse în domeniile migraţiei, apărării şi securităţii nu trebuie să se facă în detrimentul politicilor agricole şi de coeziune.

Regiunile mai slab dezvoltate, printre care se numără şi România, vor beneficia de cofinanţări de până la 85% cu bani europeni.

Comisia Europeană se opune însă, dorind ca bugetul să fie votat în forma propusă, urmând a tăia din alocările către agricultură și politica de coeziune, fapt care este criticat uneori vehement de anumiți europarlamentari, mai ales de cei din statele din Europa Centrală și de Est, state care depind în mare măsură pentru diminuarea decalajelor care le separă de statele occidentale memebre ale UE exact de fondurile europene pentru agricultură și coeziune.

De aceea, se poartă discuții și pentru găsirea de noi resurse financiare, care ar implica taxarea multinaţionalelor la nivel european, dar şi transferul unor taxe şi contribuţii din bugetele naţionale ale ţărilor la bugetul european. Aceasta ar presupune, de fapt, crearea unei adevărate Trezorerii a Uniunii Europene, una din piese lipsă din sistemul monetar european, alături de un sistem de taxare unitar.

Conform unui articol din zf.ro, iată una din declarațiile tranșante făcute la recenta întâlnire:

“Avem un buget care corespunde la 1% din veniturile statelor membre. Avem nevoie de 1,3% din PIB, dar nu ştim dacă asta va face din UE o putere globală. Trebuie să gestionăm şi fondurile mai bine.  Avem nevoie să ne pregătim psihologic pentru transferul banilor de la nivelurile naţionale la nivel european. Taxarea multinaţionalelor în mod eficient nu poate veni de la nivel naţional, ci doar de la nivel european. Globalizarea este inevitabilă. Ce face Europa când China progresează tehnologic, economic şi militar? China a ajuns pe partea întunecată a Lunii. Când vine vorba de spaţiu, autorităţile publice au iniţiative pentru a folosi fondurile publice, însă la nivel naţional nu cred că suntem destul de puternici. Vom ajunge la rezultate concrete numai dacă acţionăm împreună“

A declarat în cadrul evenimentului, Jean Arthuis, europarlamentar francez şi preşedintele comisiei pentru buget din cadrul Parlamentului European.

Europarlamentarul francez a pus de fapt punctul pe i: statele europene, pentru ca UE să devină o putere globală trebuie să strângă rândurile, să coopereze mult mai strâns, să facă pași pentru relizarea ultimului pilon, respectiv unuinea fiscală, și să asigure integrarea tuturor statelor membre în zona euro și zona Schengen.

Mulți europarlamentari au spus că UE se află la un moment de cotitură, statele trebuind acum să aleagă: mai multă sau mai puțină integrare europeană. Un buget în parametrii Comisiei, spun ei, asigură mai puțină integrare.

„Acum poate mai mult ca niciodată trebuie să ne punem întrebarea: credem în Europa sau nu? Dacă răspunsul este da, atunci trebuie să fim ambiţioşi, dar acest lucru nu se poate fără un buget. Dacă vrem să inovăm, să fim eficienţi, să luptăm, avem nevoie de bani la buget. Desigur că nu se poate această reducere a bugetului, am putea să acceptăm să menţinem nivelul actual  al bugetului, dar astfel nu putem adăuga politici noi. Partea defensivă este una foarte scumpă. Trump a zis că NATO nu mai e, iar dacă nu există perspective pentru NATO, noi avem nevoie de politici de apărare. Dacă ţările membre, dacă cetăţenii vor mai mult pentru Europa, în special apărare, apărarea graniţelor, trebuie să adăugăm bani“

A spus în cadrul evenimentului europarlamentarul francez Isabelle Thomas.

Negocierile asupra bugetului UE și a modului de formare a acestuia se anunță complicate și de durată, mai ales că europarlamentarii au acum un punct de vedere diferit față de Comisia Europeană. Mulți europarlamentari au acuzat din nou executivul european că vrea să creeze voalat o Europă a celor două viteze, deoarece ar lăsa statele din Europa Centrală și de Est cu prea puține fonduri la dispoziție pentru realizarea obiectivelor lor majore, respectiv diminuarea decalajelor economice și aderarea la zona euro.

Pentru România, majorarea contribuției ar aduce un efort suplimentar pentru perioada 2021-2017 de 600 milioane de euro.