La o lună de la vizita președintelui Iohannis în SUA unde a fost primit de președintele Donald Trump, întâlnire la care, conform agendei publice, s-au purtat discuții legate de securitatea energetică la Marea Neagră, Legea Offshore, susţinută puternic de fostul președinte PSD Liviu Dragnea, va fi modificată conform unui proiect de lege pus în dezbatere publică de Guvernul României.

Astfel că, potrivit economica.net, noul proiect de lege aduce câteva noutăți care pot fi considerate mai puțin împovărătoare pentru companiile petroliere care vor să extragă gazul din Marea Neagră. Sistemul de taxare devine mai prietenos, în sensul că impozitul suplimentar se aplică doar de la un nivel de preț de 100 de lei/MWh, companiile petroliere primesc permisiunea de a vinde gazele și prin contracte directe, cresc deductibilitățile, iar taxele nu se vor mai aplica la prețul de referință de la hubul din Viena. De asemenea, proiectul aduce atât scăderi de taxe și impozite, cât și eliminarea obligației de a vinde gazele pe piața internă.

Aspectele necesar a fi modificate sunt următoarele:

  • Se impune clarificarea și completarea prevederilor privind stabilitatea regimului fiscal și de redevențe petroliere incluse în Legea Offshore. Asigurarea și reconfirmarea stabilității este o condiție esențiala nu numai din punct de vedere legal, dar și din punct de vedere economic, pentru a face posibilă continuarea investițiilor în proiecte offshore având în vedere: costurile semnificative ale investițiilor offshore, durata îndelungată a realizării proiectelor și riscurile specifice ridicate ale investițiilor offshore.
  • Având în vedere nevoia de a avea un sistem fiscal competitiv care să atragă investiții, costurile ridicate și termenul lung de realizare şi recuperare a investițiilor în sectorul offshore, este necesară eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preturile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (intre 45,71 lei/MWh şi 100 lei/MWh). În cazul veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de 100 lei/MWh, grila de impozitare de menține. Obţinerea unei nivel normal al rentabilității așteptate pentru investitor la un preț de 100 Lei/MWh fundamentează introducerea impozitului pe venitul suplimentar începând cu acest prag, în timp ce preţuri inferioare acestui nivel nu generează profituri suplimentare.
  • Se impune eliminarea utilizării prețului de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare pentru a pune în acord legea offshore cu principiile fiscalității din România prevăzute de Codul Fiscal și cu practica internațională referitoare la determinarea impozitelor upstream pe baza prețurilor realizate. În plus, este necesară menționarea principiilor pentru determinarea prețului de referință în legislația primară pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea mediului legislativ.
  • Este necesară mărirea nivelului maxim pentru deducerea investițiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar offshore de la 30% la 60%, pentru a menține competitivitatea sectorului offshore din România și a atrage investiții, având în vedere costurile și riscurile ridicate, respectiv termenul lung de realizare al investițiilor offshore din Marea Neagră.
  • Este necesară eliminarea limitării deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit ținând cont de faptul că acest impozit are un caracter general și toate sectoarele de activitate trebuie tratate uniform, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal. Astfel, se elimină discriminarea la care sunt supuși operatorii din sectorul offshore comparativ cu restul agenților economici, aceștia datorând impozit pe profit la o bază impozabilă artificial mărită din care nu se scad cheltuielile cu amortizarea tuturor investițiilor efectuate de operatorii offshore.

Pentru a permite implementarea practică a deducerii la calculul impozitului pe veniturile suplimentare offshore a valorii investițiilor din segmentul upstream, se impune clarificare legislativă și eventual emiterea unui ordin pentru clarificarea aplicării articolului 19, în special cu privire la alineatele 9 și 10. Agenția Națională pentru Resurse Minerale nu are în atribuţiile sale aprobarea tuturor investițiilor offshore efectuate de titulari (de ex. instalații tehnologice/facilități de tratare, prelucrare, transport; alte investiții cum sunt diverse infrastructuri, de ex. platforme maritime etc.), verificarea valorii contabile a investițiilor intrând în competența Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Impozitul pe profit și impozitul pe veniturile suplimentare offshore sunt două impozite diferite și de aceea este necesar ca baza impozabilă să fie determinată în mod adecvat pentru ambele impozite. În condițiile existenței a două impozite diferite, fiecare cu propriile reguli de determinare, nu se justifică afectarea unui drept de deducere stabilit prin reguli generale aplicabile impozitului pe profit, prin deducerea similară aplicabilă pentru impozitul pe veniturile suplimentare offshore, potrivit practicii internaționale relevante.

Se impune eliminarea obligațiilor de tranzacţionare pe pieţele centralizate din România pe termen mediu și lung pentru a avea asigurată piața de desfacere pentru gazele naturale din perimetrele offshore şi, în consecință, veniturile necesare pentru recuperarea investițiilor majore pe care o presupun astfel de proiecte în conformitate cu practica internațională în domeniul resurselor naturale. De altfel, dreptul de a dispune liber de cantităţile de petrol și gaze naturale extrase, înscris în acordurile petroliere şi prevăzut de Legea Petrolului ca drept al oricărui titular de acord petrolier, a fost considerat de către investitori ca fiind un element esenţial al concesiunii şi pe care aceştia l-au avut în vedere la încheierea acordului petrolier, respectiv la momentul efectuării investiţiilor în România.

Puteţi consulta proiectul dând un click pe următoarele link-uri:

Reamintim faptul că americanii de la ExxonMobil au început să joace dur încă de la anunțul Legii Offshore cerând modificări prin ordonanțe de urgență la Legea Offshore și OUG 114/2018 amenințând că dacă modificările cerute la lege nu se vor face nu vor mai investi, iar acest lucru vine în contextul în care Exxon a descoperit între timp zăcăminte mult mai mari și valoroase decât cele din Marea Neagră, cum ar fi cele din Cipru. În aceste condiții, pentru ExxonMobil alte investiții au devenit prioritare, motiv pentru care căutau un al treilea partener, deși acest lucru nu era prevăzut în înțelegerea inițială dintre americanii ExxonMobil și statul român.

Şeful statului, Klaus Iohannis, afirma la o întâlnire cu presa înaintea plecării la Washington că americanii au o îngrijorare, că Europa va ajunge prea dependentă de Rusia în domeniul energetic, motiv pentru care România îşi doreşte ca Exxon să rămână în proiectul de la Marea Neagră.