Gerul care a venit în România, în ultimele zile, a adus consumuri record de gaze, iar capacitățile interne au fost puse din nou sub presiune.

Conform datelor prezentate de economica.net, se ard în aceste zile 60 – 62 de milioane de metri cubi zilnic, aproape de recordurile de consum postcriză, de 70 de milioane de metri cubi (anul trecut, februarie – martie), dintre care 21-22 de milioane reprezintă producție internă, 18-19 milioane extracție din depozite și 15-16 milioane de metri cubi importuri.

Ceea ce surprinde este valoarea mare a importului, cantități aproape la fel de mari ca producția internă. In compensare s-a apelat la importul din Ucraina, Ungaria și Bulgaria, deși sursa este aceeași: Gazprom.

În aceste condiții, mai ales că producția națională de gaze naturale onshore este în declin, devine vital pentru România în perspectiva următorilor ani exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră.

În ceea ce privește mixul de consum în această perioadă, acesta nu este cel clasic, adică populație, fabrici mari și termogenerare,la aceste trei mari categorii de consumatori se adaugă un consum sporit din partea firmelor mici și mijlocii.

Faptul că firmele de dimensiuni mici și mijlocii au început să consume mai mult gaz este o veste bună pentru industria, implicit economia noastră. Ca și la energia electrică, consumul de gaze naturale arată dinamica industrială.

Consumul de gaz din termocentrale este la maximum absolut, producția de energie electrică pe baza gazului metan, fiind de 2.000- 2.100 de MWh; termocentralele Iernut, Brazi – Petrom, Oradea și  Elcen, toate merg din plin.

Este însa și o necesitate în SEN ca termogenerarea să funcționeze turată la maximum, dat fiind faptul că trebuie să compenseze o perioadă de randament hidraulic scăzut la Hidroelectrica.  Cum nici vântul și nici soarele nu ajută, în ciuda celor 4.000 de MW instalați în eoliene și parcuri solare, “greul” îl duce în aceste zile termogenerarea pe gaz și cărbune.

Deficitul de energie electrică din SEN a obligat la importuri substanțiale, care au împins prețurile în sus; aceste prețuri ar fi trebuit să se regăsească din luna martie în facturile de energie electrică dar aici a intervenit Guvernul prin OUG 114, care plafoneaza pe 3 ani prețurile la gaze și energie electrică.

Plafonarea prețului la gaze naturale și energie ar putea să reînvie industria chimică, care are 70% din costuri gazul,  acum aproape inexistentă, motiv pentru care România are un deficit anual pe comerțul cu produse chimice și petrochimice de 7 miliarde de euro. 

Credit foto: economica.net