Florin Georgescu, prim-viceguver­nator al Băncii Naţio­nale a Româ­niei şi fost ministru al finanţelor (în perioada noiembrie 1992 –  decem­brie 1996 şi în perioada mai-decembrie 2012) a susținut  miercuri un discurs la ASE prin care a surprins pe foarte multă lume, mulți economiști de marcă întrebându-se deja dacă nu cumva Florin Georgescu a făcut un pas decisiv spre funcția de guvernator al BNR, funcție la care senioratul și experiența să i-ar permite să aspire ca și înlocuitor al lui Mugur Isărescu.

Redăm cele mai importante părți ale acestui discurs, conform zf.ro:

“În România capitalismul s-a construit într-un ritm foarte accelerat şi a fost construit de câteva grupuri restrânse de interese, spre deosebire de situaţia din statele dezvoltate, unde economia de piaţă a fost creată pe o perioadă îndelungată, în mod organic.

De aceea, România are în prezent un sistem capitalist hibrid, care a scos la iveală un mare eşec al economiei de piaţă: crearea de patroni bogaţi cu firme falimentare.

Unul dintre eşecurile majore ale economiei de piaţă din România este acela că se înregistrează un deficit substanţial de capital, despre care nimeni nu vorbeşte. Din gestiunea firmelor lipsesc 34 de miliarde (de euro), adică 21% din PIB. Ce capitalism e ăla fără capital? Dacă ne uităm la principiile capitalismului, vedem că în România «împăratul este gol». Sunt capi­talişti fără capital, sunt oameni care trăiesc pe datorie, dar îşi arogă drepturi de capi­talist. Acest deficit de 34 de miliarde este localizat la 277.000 de firme, 38% din total, din care 270.000 au capital negativ de 30 de miliarde, deci practic sunt falimentare, au datoriile mai mari decât cuantumul activelor.

Aceasta este realitatea. Ori veniţi cu capital, să fiţi capitalişti, ori, dacă nu, lăsaţi-vă de meserie. Nu trebuie să fiţi patroni dacă nu aveţi bani sau dacă nu vreţi să îi aduceţi. Pentru că în loc să aducă capital ei folosesc datoriile, inclusiv către ei înşişi. Astfel, pentru că nu vor să bage bani în capital, îşi împrumută firmele: 30% din rulajul firmelor cu pierderi este venit pasiv din zona de «credite acţionari». Nu vor să bage bani în capital pentru că le e greu să îl mai recupereze, aşa că preferă să mai facă o operaţiune cu firma care are o situaţie negativă financiară, o împrumută, realizează operaţiunea şi iau banii înapoi. Şi unde este performanţa firmei, pentru că nu poţi să cumperi roboţi cu arierate şi datorii şi cu credite de la întreprinzător.“

Acest deficit de capital trebuie recunoscut şi că numai din aspectele macroeconomice – dobândă şi curs – nu se pot rezolva „la infinit“ deficitele şi deficienţele structurale care apar în economie.

În domeniul finanţelor publice avem o scădere accentuată a veniturilor fiscale, de 25 – 26% din PIB în perioada 2015 – 2017, comparativ cu 41% din PIB, cum este în zona euro în care dorim să ne integrăm.

Aceste eşecuri ale economiei de piaţă demonstrează că economia de piaţă românească este numai parţial funcţională. De ce?  Pentru că avem 270.000 de firme cu capital negativ falimentar în business.

Problemele manifestate în economia de piaţă românească au efecte negative ma­jo­re în distribuţia resurselor şi în asigu­ra­rea unui climat concurenţial corect. (…)

În Româ­nia s-au privatizat libertăţile şi s-au socializat răspunderile, astfel încât astăzi, pentru antreprenorii autohtoni, dar şi pentru investitorii străini, pierderea este mai rentabilă decât profitul, iar de multe ori falimentul nu provoacă proprietarului o pagubă, ci reprezintă un câştig. Un paradox inedit şi nedorit. Ce ţară e aia în care pierderea e mai rentabilă decât profitul? Firme falimentare cu patroni bogaţi. Iar fali­mentul nu e o pagubă, ci un câştig major.

(….)

Rezultatele unor studii sociologice recente arată că 65 – 70% dintre români au o părere proastă şi foarte proastă despre câştigătorii tranziţiei de la comunism la capitalism, prin faptul că se consideră că nu munca a fost cauza îmbogăţirii persoanelor fizice respective.

De aceea, considerăm că actualul edificiu economico-social necesită o co­recţie.

După restituirea averii statului şi a unor cetăţeni oneşti, în viitor este nevoie de mai multă redistribuire aplicată cu transpa­renţă.

În scopul asigurării unei baze solide pentru furnizarea bunurilor şi serviciilor publice, în opinia noastră este necesară revizuirea sistemului fiscal, îndeosebi cel pri­vind persoanele fizice cu accent pe impo­zitarea progresivă a veniturilor şi pro­prie­tăţilor pentru a surprinde mutaţiile substan­ţiale în distriburiea acestora pe parcursul a 30 de ani.”

Într-o altă ordine de idei, unii analiști se întreabă dacă nu cumva în următoarea perioada, la întâlnirile ce urmează să aibă loc între Ministrul Finanțelor Publice, reprezentanții Asociației Băncilor din România și reprezentanții BNR, se va propune înlocuirea taxelor din OUG 114 cu impozitarea progresivă.

Credit foto:  zf.ro