Avem de-a face cu o adevărată inflație, nu a leului, ci a explicațiilor contradictorii vizavi de creșterea ROBOR și deprecierea leului în raport cu principalele valute, în special euro, din ultima perioadă.

Redăm câteva dintre ele spre exemplificare:

Conform site-ului dcnews.ro, Lucian Isar a declarat că, deși cursul valutar arată o depreciere a leului care pare să nu se mai oprească, în realitate, economia României nu are nicio problemă din acest punct de vedere. Analistul economic a declarat că motivul pentru care moneda națională a ajuns astăzi la 4,7569 este doar dorința lui Mugur Isărescu de a pune presiune pe parlamentari prin presiunea pe oameni.

Rezerva actuală de peste 30 de miliarde de euro a statului român, administrată de Banca Națională este de câteva ori mai mare decât toată masa monetară în circulație. Astfel spus, poate să inunde piața și să ducă cursul în 2 lei pe euro, poimâine, nu este o problemă.

Potrivit economistului Iancu Guda, există traderi care fac mişcări speculative în piaţa valutară, punând o presiune enormă pe deprecierea monedei naţionale în 2-3 zile, pentru a cumpăra ulterior lei la o valoare mult mai mică. În urmă acestor atacuri speculative asupra leului, traderii pot câştiga peste noapte sume uriaşe, rezultate din diferenţa între cursul la care au cumpărat leii şi cel la care l-au vândut, relatează adevărul.ro.

„BNR poate lupta împotriva acestor atacuri doar majorând dobânda overnight astfel încât traderii care cumpără înapoi RON plătesc o dobândă enormă pentru cele 3 zile şi le spulberă tot profitul speculativ. Dacă BNR face acest lucru şi creşte dobânzile semnificativ astfel încât să descurajeze astfel de atacuri aruncă în aer sectorul bancar. De ce? Pentru că avem această taxă a activelor bancare în funcţie de ROBOR şi atunci BNR trebuie să se uite pe cine să protejeze: sectorul bancar sau moneda naţională? BNR este legată la mâini pentru că nu poate influenţa dobânda”

A explicat analistul financiar, amintind că Banca Centrală are un mandat prin lege de a ţine sub control inflaţia, dar nu are şi unul de protejare a leului, neinfluenţând în mod direct direct cursul.

În cadrul aceluiași articol al celor de la adevărul.ro, Economistul Bogdan Maioreanu, fost CEO al Raiffeisen, a explicat, la rândul său, că băncile centrale au două mecanisme de acţiune: dobânda şi cursul de schimb.

„În teorie, acestea funcţionează ca un balansoar. Când creşte una scade cealaltă. Şi explicaţia e simplă. Dacă cresc dobânda, atrag lei din piaţă şi instituţionalii vor vinde valută ca să facă lei. Dacă scad dobânda, leii se vor muta în valută şi voi avea creşteri de curs.   În decembrie, vine comicul ăla de la Finanţe cu ordonanţa lăcomiei PSD şi îi fracturează braţul monetar – ăla cu dobânda de referinţă – BNR-ului. Deci pune un prag de impozitare pe active dacă Robor este peste 2% când inflaţia este peste 4%. Rata dobânzii de politică monetară este 2.5% acum.   Dacă BNR o creşte, riscă să bage băncile în faliment. (Atenţie! Rata de politică monetară).  Acum, dacă tu ai fi un speculator şi ai şti toate astea nu ai da în curs? Ieri, cei care au mizat pe creşterea cursului au făcut averi. Dacă ai avut 1 milion de RON, ai cumpărat EUR la 4.7 şi l-ai vândut la 4.77 rezultă un câştig de 14.894 de RON. Într-o zi”

Andrei Caramitru, founding partner şi CEO Kessel Run Ventures a declarat la rândul său:

“Ajuns la un nivel minim istoric, leul este ținta unor speculatori iar mișcările acestora presupun trei pași. Mai întâi, speculatorii se împrumută pe o zi sau două de minim 100 milioane de lei. Apoi, leii se vând pe euro și în acest fel moneda națională este atacată prin acțiune. Și în ultima etapă, după ce scade leul, se cumpără tot mai multă monedă națională cu euro achiziționați mai înainte. Se rambursează împrumutul și se obține profit. Ce poate face Banca Centrală în acest caz? Să crească pe termen scurt dobânda de politică monetară, astfel încât să explodeze costurile speculatorilor, spune Caramitru. În această situație, ROBOR-ul va crește iar taxele vor fi mai mari pentru bănci. Dacă BNR mărește dobânda, creditele se scumpesc descurajându-se practica de refinanțare și micșorând potențialul băncilor de a credita economia. O altă posibilitate a BNR o reprezintă atragerea de pe piață a cât mai multor lei astfel încât aceștia să nu ajungă la speculatori. În ultima săptămână au fost atrași, de altfel, 17 miliarde de lei.Deprecierea poate fi stăvilită dacă BNR intervine și vinde euro din rezerva valutară. În această situație dobânzile cresc dar nu foarte mult dar țara pierde din rezerva valutară fără șanse să oprească hemoragia .”

Conform publicației cotidianul.ro.

Florin Câțu, senator PNL și în același timp consultant economic, a concluzionat în cursul zilei de miercuri pe pagina sa de facebook următoarele:

“Acum este clar de ce asistăm la aceste intoxicări în ultima perioadă? Dobânzile trebuie să rămână jos, pentru ca România să vândă cât mai mult din rezervă. Volume mari = preţuri mai mici. BNR rămâne cu singură opţiune, intervine, sterilizează şi VINDE REZERVA VALUTARĂ. Cei care au premeditat această criză, PSD+ALDE, ştiu clar unde vor să ducă România. Vor să forţeze România să vândă aurul ieftin. Iar cumpărătorii aurului… aceştia deja sunt pregătiţi şi aşteaptă. Cumpărătorii rezervei valutare sunt cei care forţează deprecierea în acest moment. Este clar o problemă de securitate naţională. PSD+ALDE duc România într-o criză valutară, recesiune, fără armată puternică (nu au cheltuit 2% din PIB nici în 2018) şi fără rezervă valutară. Dragnea a primit acest plan de la un grup de 5 persoane (demnitari şi persoane fizice). Revin! #RomaniaFaraPSDsiALDE”

Privind aceste declarații contradictorii, ne întrebăm sincer de la cine ar putea românii să primească o explicație rațională? Sau acestă explicație nu există pentru că avem de-a face cu un comportament irațional al actorilor implicați?
O explicație pentru aceste evoluții nu este niciodată simplă, dar este posibil ca evoluțiile ROBOR și curs leu/euro să fie de fapt influențate de acțiunea conjugată a mai multor factori, sa ii luam pe rand:
  • declarațiile iresponsabile ale actorilor implicați, cauzate de ostilități personale;
  • atac speculativ asupra monedei naționale;
  • cerere mare de valută din partea importatorilor pentru a achita ceea ce s-a importat în luna decembrie. Dar importatorii au nevoie de un leu mai stabil, nu de un leu slab, pentru că au încasat lei, de aici o presiune pe curs spre întărirea leului;
  • sterilizarea masivă a pieței de către leii aruncați în piață, atunci când s-a cumpărat valută. Știm că s-a făcut, BNR a atras 17 miliarde de ron, fapt ce a micșorat lichiditatea din piață. Efectul pervers al acestei măsuri este creșterea ROBOR, deoarece banul, fiind o marfă pentru bănci, devine mai scump dacă nu există în cantitate suficientă;
  • deficitul de 7 miliarde de euro al balanței externe de plăti, e posibil totuși să fie mai mic, deoarece nu cunoaștem nici datele definitive pe anul 2018 și nici nivelul ISD. Însă în acest caz avem nevoie de datele din luna decembrie, pentru a ști dacă chiar s-a importat pe cât se spune;
  • nevoia exportatorilor de a vinde valută și de a cumpăra lei pentru achitarea obligațiilor lor, respectiv impozite, salarii, utilități, mărfuri luate de pe piața internă. Există deci mișcări asupra cursului în sensul deprecierii leului;
  • “euroizarea” exagerată a societății românești. Este un aspect deloc de neglijat, deoarece o grămadă de prețuri în România sunt exprimate în euro, deși veniturile și alți indicatori economici sunt în lei. Analiștii afirmă că societatea românească încă este sub șocul puseelor inflaționiste din anii 90 și refuză să accepte stabilirea multor prețuri în lei, folosind cursul de schimb ca o pavăză contra inflației.
Intervenția BNR până acum a fost mai degrabă slabă. Dacă BNR vroia cu adevărat să îi penalizeze pe speculanți, ar fi acționat concertat cu băncile ca în 2008, sporind dobânda, în special pe segmentul overnight, explodându-le costurile și silindu-i să înceteze atacul.
Totuși, speculațiile domnilor Isar și Câțu trebuie și dovedite, ori, până acum, nu vedem aceste dovezi în clar, dincolo de ce putem considera doar ca speculații până la proba contrarie!
Așteptăm cu mult interes audierile din Parlament din 29 ianuarie, care, probabil, vor aduce lămuriri vizavi de ceea ce se întâmplă…dacă, bineînțeles, domnul Isărescu nu se va eschiva.
Pe de altă parte, este interesant sa aflăm ce cred specialiștii Consiliului Concurenței față de situația creată și dacă ea reflectă un mediu concurențial pe piața serviciilor bancare sau avem de-a face cu un cartel similar cu cel din scandalul Euribor/Libor.
Reamintim că în 2013 Comisia Europeană a aplicat sancțiuni record contra 8 bănci acuzate de a fi constituit un cartel în scopul manipulării dobânzilor Euribor și Libor.
În 2020 acești indicatori vor fi excluși, dimpreună cu alții, de la calculele tranzacțiilor financiare și a dobânzii creditelor bancare oferite de bănci.
Poate nu ar fi târziu ca Parlamentul să se implice și să decidă, prin lege, renunțarea la ROBOR și alți asemenea indici și de a stabili un mecanism clar și transparent de calcul a dobânzilor și a ratelor ce pot fi cerute de bănci la acordarea de credite.