În cadrul celei de-a treia ediții a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, care a avut loc joi, 5 decembrie, una dintre temele principale care au fost dezbătute este starea pădurilor conform Inventarului Forestier Naţional, cu accent pe explicitarea cifrei de 38,6 milioane mc „lemn dispărut” anual din păduri. Conform Inventarului Forestier Naţional din ţara noastră, anual, sunt tăiaţi 38,6 de milioane de metri cubi de lemn, din această cantitate doar 18,5 milioane de metri cubi reprezintă tăierile legale, pentru care se plătesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extraşi fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată.

Cătălin Tobescu, preşedintele Comunităţii Forestierilor – Fordaq, a explicat în exclusivitate pentru B1.ro cum se raportează operatorii economici care activează în industria lemnului din România la subiectul defrișărilor care au generat reacții virulente în spațiul public. Potrivit acestuia, în ciuda unor percepții negative, nu există o problemă din punctul de vedere al sustenabilităţii administrării pădurilor, în condițiile în care raportul dintre creșterea masei lemnoase și dispariția ei este unul pozitiv. Totodată, reprezentantul Fordaq atrage atenția asupra problemelor care vizează un ecosistem sănătos în acest sector.

„Ar trebui să ne raportăm la informaţii şi la realităţile pe care le cunoaştem foarte bine. În primul rând vorbim despre o stare bună a pădurilor, aşa cum ne arată Inventarul forestier naţional. Suprafaţa pădurilor nu a scăzut în România. Avem o creştere a stocurilor de masă lemnoasă din păduri. Raportul dintre creşterea pădurii şi ceea ce recoltăm este unul bun. Suntem la 60%  din creşterea pădurii. Creşterea e de 58 de milioane de metri cubi, există un volum dispărut de 38 de milioane de metri cubi. Deci nu avem o problemă din punctul de vedere al sustenabilităţii administrării pădurii. Problema este dată de faptul că lipsa investiţiilor, lipsa accesibilităţii fondului forestier conduce la o presiune asupra pădurii în anumite zone. Acel volum dispărut din păduri, înseamnă şi lemn mort, dar înseamnă şi un autoconsum al populaţiei pentru lemn de foc”,

a explicat Cătălin Tobescu, conform sursei citate.

În ceea ce privește consumul de lemn pentru foc în România, reprezentantul Fordaq a atras atenția că acesta este unul uriaș, în comparație cu lemnul folosit în industrie.

„Ignorăm realitatea unui consum de lemn de foc mare în România. E o diferenţă relativ mare între volumul comercial intrat în piaţă şi volumul care ne apare din păduri. Nu înseamnă că lemnul acela intră în industrie din tăieri ilegale, pentru că industria consumă până la 10 milioane de metri cubi, mai avem vreo 3 milioane de metri cubi din import, deci industria nu consumă şi nu se bazează în dezvoltarea sa decât pe lemnul comercial pus în piaţă. Deci lucrurile sunt nuanţate. Important este că avem o stare bună a pădurilor, o stare de sănătate bună. Pădurile din Europa se confruntă cu probleme destul de mari. Sunt afectate de uscare, de doborâre, de atacuri de gândaci pe scoarţă”,

a declarat Tobescu, potrivit B1.ro.

Întrebat despre percepția negativă care există în spațiul public referitoare la exploatarea extensivă a pădurilor în România, raportat la situația existentă în alte state, Cătălin Tobescu a precizat că în Germania există un volum de lemn dispărut dublu faţă de cel din România.

„În primul rând trebuie să revenim la cifre, la o comparaţie între inventare forestiere din foarte multe ţări. Deci România recoltează 38 de milioane de metri cubi, împărţit la 7 milioane de hectare, înseamnă 5,5 metri cubi pe an şi pe hectar. Acelaşi indicator este în Germania de 9,8 metri cubi pe an şi pe hectar. Deci volumul dispărut din Germania este aproape dublu faţă de cel din România. Dacă discutăm despre realităţi, nu suntem într-o zonă de alarmă legată de domeniul pădurilor. Suntem într-o zonă proastă în ceea ce priveşte starea economiei forestiere, pentru că se ignoră industria lemnului în ansamblul ei. Incluzând industria mobiliei, acest sector înseamnă 3,5 % din PIB-ul României, înseamnă 150.000 de angajaţi, înseamnă asigurarea populaţiei cu lemn de foc, înseamnă exporturi de peste 3,7 miliarde de euro. Discuţii exclusiv negative despre domeniul pădurilor înseamnă afectarea acestei industrii, înseamnă că ţara noastră, mai pe româneşte vorbind, îşi taie singură craca de sub picioare, îşi face rău pe foarte multe planuri, şi pe plan economic, dar în acelaşi timp este în contratimp cu politicile europene care vorbesc despre dezvoltarea unei economii bazate pe resurse regenerabile. Singura resursă regenerabilă pentru această economie circulară este lemnul. Deci dacă alte ţări vorbesc despre utilizarea resursei de lemn cât mai judicios astfel încât să înlocuiască plasticul cu materiale biodegradabile din lemn, vorbesc să încurajeze construcţiile din lemn, vorbesc despre energie regenerabilă pe bază de lemn, vorbesc de bioetanol pe bază din lemn. Finlanda construieşte şase biorafinării pe bază de lemn şi au ajuns aproape de independenţă energetică bazându-se pe această resursă, în condiţiile în care pădurile sunt gestionate durabil”,

a precizat reprezentantul Fordaq.

În ceea ce privește problema defrișărilor ilegale, Cătălin Tobescu a punctat că este ineficientă combaterea axată pe implicarea cetățenilor și că este necesară o paradigmă care să pună accentul pe implicarea proprietarilor și a administrațiilor silvice.

„Este o percepţie greşită că cetăţenii şi societatea sunt chemaţi să sesizeze şi să meargă şi să se implice. Este o percepţie falsă, pentru că în mod evident cei care fac paza pădurilor şi primii interesaţi sunt proprietarii de păduri şi administraţiile silvice, pentru că în mod evident, dacă ne uităm pe statistici, vedem că tot acest sistem 112, de verificare a transporturilor de lemne, sunt 13-14 apeluri pe zi din care doar două se dovedesc a fi ilegale. Evident în spate sunt foarte multe verificări de camioane, se ajunge la peste 200.000 de verificări pe an. În fiecare zi circulă 15.000 de transporturi de lemn, vorbim de milioane de metri cubi, dintre care prin verificări din partea cetăţenilor se ajunge la concluzia că doar două sunt ilegale. Impactul pe combaterea tăierilor ilegale prin această implicare a cetăţenilor este, să nu-i spun nul, dar nu este semnificativ. Se creează numai o isterie naţională şi o vânătoare de vrăjitoare, o imagine absolut contraproductivă şi ineficientă”,

a explicat Cătălin Tobescu, conform sursei citate.

Datele centralizate de autorităţi în Inventarul Forestier Naţional arată că în România se taie mai puţin lemn decât puterea de regenerare a pădurii. Măsurătorile făcute în ultimii ani de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice arată că nivelul de creştere a pădurilor din România este superior celui european şi, în pofida scandalurilor legate de defrişări ilegale, suprafaţa împădurită se măreşte în fiecare an. Însă reprezentanţii ONG-urilor de mediu contrazic rezultatele Inventarului Forestier şi spun că datele sunt incomplete şi nu se poate trage o concluzie finală în legătură cu starea pădurilor din România, contestând totodată şi metodologia pe baza căreia a fost făcut Inventarul Forestier.